Zice că Dumnezeu, când a urzit lumea, a urzit prea mult și nu încăpea sub ceri. Ce să facă, ce să dreagă? Ia și trimite albina să întrebe pe arici.
Albina a mers la arici, dar acesta nu a voit să-i spuie, zice: “dacă-i Dumnezeu, lasă să știe singur ce să facă!” Albina, cuminte, nu s-a dus, ci s-a ascuns lângă borta lui.
Ariciul, crezând că-i singur, zice la sine: “Hm! El mă întreabă pe mine ce să facă! Da de ce nu strânge pământul în mână boț, că s-ar face ici dealuri, colo văi, și ar încăpea!”
Albina, cum a auzit, a zburat la Dumnezeu și i-a spus. Dumnezeu, pentru lucrul acesta, a blagoslovit-o ca să facă miere și oamenii să mănânce și de aceea e albina e bună la Dumnezeu.
Un tăietor de lemne, Botoșani
Dumnezeu ariciului, pentru binele ce i-a făcut atunci când cu albina, i-a dat să aibă ghimpi pe trup, căci înainte era gol și-l mânca orișice.
Toader Clim, Botoșani
Sursa: Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică
Elena-Niculiță Voronca – Cernăuți 1903
Sursa foto: pexels
