Prezentare generală Artroza mai este denumită și osteoartrită, fiind cea mai frecvent întâlnita formă de artrită. Boala este cauzată de uzura cartilajului articular, acel țesut care acoperă capetele oaselor și care ajută la mișcarea articulațiilor. În forma avansată, cartilajul poate să dispară complet, ajungându-se la fricțiunea oaselor și remodelarea tesutului osos.
Pentru ca #Iubim_Braşovul vă aducem o nouă rubrică de informații utile! De data aceasta ne-am gândit la aspecte de sanătaae si corpul uman !”Totul despre SANATATE ! „rubrica informativă realizată de COSMINA Costea -asistent medical generalist -redactor Grupul Iubim Brașovul.
Artroza apare in urma degradării treptate a cartilajului articulațiilor. Cartilajul este un țesut hialin, viu, fără vase de sânge și fără nervi, alunecos, cu grosimea de 2-3 mm, care permite mișcarea lină a articulațiilor, prin atenuarea forțelor de frecare și amortizarea șocurilor. În cazul in care cartilajul se distruge, osul se va freca direct pe os.
Artroza poate să afecteze orice articulație, dar este mai frecventă la articulatțile care sunt mai expuse solicitârilor, așa cum sunt articulațiile mari – ale doldului (coxartroză) sau ale genunchilor (gonartroza). Artroza mai este intalnită la nivelul articulațiilor mâinii și al regiunii cervicale. Deteriorarea articulațiilor determină durere care credte in general la efort și se reduce in repaus. Simptomele se agravează frecvent până la finalul zilei. Se consideră că artroza este o afecțiune de uzură, care apare odată cu înaintarea în vârstă, în realitate boala se poate produce la orice vârstă, chiar dacă debutează mai frecvent dupa 50 de ani. Este mai frecventă in rânndul femeilor.
Nu ignora simptomele durerii articulare cronice și nici întepenirea articulațiilor – cu cât mai repede ajungi la medic, cu atât mai repede vei primi diagnosticul, vei primi tratamentul și îti vei imbunătăti calitatea vieții. Osteoartrita este o afecțiune progresivă, care cuprinde 4 stadii, unde stadiul 0 inseamna articulație normală, iar gradul 4, artroza severă. Afecțiunea se poate stabiliza înainte ss ajungă la ultimul stadiu.
Cauze
Structura cartilajului articular este una particulară față de alte țesuturi din organism; 95% din cartilaj este reprezentat de o matrice de fibre de colagen și proteine speciale (proteoglicani și alte tipuri de proteine) și apa și doar 5% celule – condrocite. Condrocitele sunt celule cu durată lungă de viață – asemănător celulelor nervoase și celulelor musculare care, datorită lipsei vaselor sangvine din structura cartilajului, se hrănesc prin imbibiție, absorbind nutrienții, electroliții și hidratându-se prin lichidul din spațiul intraarticular. Sănătatea și buna funcționare a cartilajului articular depinde de păstrarea unei bune hrăniri a condrocitelor.
Mecanismul care conduce la apariția artrozei nu este cunoscut cu exactitate de cele mai multe ori, dar poate să inceapă printr-o deterioare de țesut datorită unei suprasolicitări, un efort la care este supusa articulația, printr-o leziune mecanică (de exemplu o torsiune de menisc) insoțite de transmiterea unor mediatori ai inflamației din sinoviala la nivelul cartilajului, sau datorită unui defect al metabolismului cartilajului.
Deteriorarea cartilajului stimulează condrocitele să repare defectul produs prin producerea in plus de proteoglicani și colagen, dar si prin stimularea unor enzime care intervin in degradarea cartilajului și producerea de citokine inflamatorii. Surplusul de substanțe care mediază inflamația stimulează ciclul inflamator prin care va fi stimulată în continuare producerea de condrocite și celule sinoviale, care vor ajunge să distrugă cartilajul. Odată distrus cartilajul, țesutul osos devine expus și se sclerozează. Încercările de reparare a țesutului osos vor conduce către scleroza și apariția de osteofite (mici proeminente osoase,”ciocuri”) care se pare că apar ca o încercare de stabilizare a articulației respective. Membrana sinovială se inflamează, va produce lichid din ce în ce mai vâscos, tendoanele și ligamentele periarticulare sunt afectate, aparând tendinite sau contracturi, musculatura slăbește.
Factori de risc
Artroza apare de obicei în urma acțiunii mai multor factori de risc. Astfel, printre factorii care cresc riscul de a face osteoartrită, se numără:
• Vârsta înaintată. Riscul de a face osteoartrită crește pe măsura inaintării in vârsta.
• Sex. Femeile sunt mai expuse riscului de a face osteoartrita, făra să se știe cu exactitate de ce.
• Supraponderalitatea, obezitatea. Surplusul de kilograme contribuie la apariția osteoartritei. Greutatea mare este un stres pentru articulațiile soldului și ale genunchilor. De asemenea, țesutul adipos produce proteine care pot cauza inflamație în și in jurul articulațiilor.
• Traumatisme articulare. Unele accidente precum cele produse în timpul practicării unor sporturi pot crește riscul de osteoartrită. Chiar și cele care s-au produs în urma cu mulți ani și care păreau că s-au vindecat pot să cauzeze osteoartrită.
• Stresul repetat la nivelul articulației. Dacă, prin natura meseriei sau a sportului pe care il practici, cauzezi un stres articulației, este posibil să faci osteoartrită.
• Malformații osoase. Unele persoane au din naștere malformații osoase sau cartilaj anormal.
• Unele boli metabolice. Printre acestea se numără diabetul și hemocromatoza, o boala ereditară în care organismul absoarbe și stocheaza prea mult fier.
Simptome
Deși simptomele pot fi în general gestionate, afectarea articulațiilor nu este reversibilă.
Simptomele artrozei apar lent și se agravează în timp, iar recunoașterea lor încă de la debut poate să te îndrepte să cauți ajutor din vreme, astfel încât să se poată incetini procesul degenerativ. Atâta timp cât afecțiunea este depistată timpuriu, luarea unor măsuri precum păstrarea unui stil de viață activ, a unei greutăți corporale optime și administrarea corectă a anumitor tratatmente pot încetini progresia bolii și ameliora durerea și funcția articulară.
Iată care sunt simptomele artrozei pe care nu trebuie să le ignori:
Durerea. Articulațiile afectate pot să doară în timpul mișcării sau după mișcare. Durerea este resimțită și când aplici presiune pe articulația afectată sau în zona respectivă sau atunci când articulația este supusă unui efort suplimentar (de exemplu, trebuie să susținăgreutatea corpului când te ridici în picioare).
Dacă este afectată articulația genunchiului, chiar dacă ințial va fi lezat doar unul dintre genunchi, cu timpul va fi afectat și genunchiul celălalt (exceptând situația în care artroza apare ca urmare a unui traumatism suferit la un genunchi).
Durerea apare mai ales când te ridici in picioare, când începi sa mergi sau când urci sau cobori scările.
Dacă este afectat șoldul atunci durerea se înrăutățește când se mobilizează articulația, dar poate să te afecteze și în timpul somnului sau perioadelor de relaxare.
Rigiditatea. Înțepenirea articulațiilor este frecvența îndeosebi la trezire sau după o perioada în care nu faci mișcare (perioada de inactivitate). De obicei, rigiditatea articulară dispare la aproximativ 30 de minute de activitate fizică.
Artroza la nivelul șoldului afectează capacitatea de a face mișcări uzuale, s-ar putea să găsești dificil să îți pui pantofii sau să te urci și să cobori din mașină.
Lipsa flexibilitatii. Nu îți poți mișca articulația optim în timpul mișcării care solicită articulația respectivă. Se observă mai ales după perioade de neutilizare a articulației respective.
Cracmente. Poți simți că articulația “pocnește” și “trosnește” in timpul mișcării.
Inflamarea articulației. Aceasta poate fi determinată de inflamația țesutului moale care înconjoară articulatța.
Este important să te adresezi medicului la primele semne pe care le observi, pentru că poți să beneficiezi de abordări moderne în tratamentul acestei afecțiuni, în funcție de stadiul său.
Diagnostic
În timpul consultației, medicul va examina articulația afectată, căutând semne de sensibilitate, umflături, roșeața și flexibilitatea. Pentru un diagnostic exact, este nevoie de anumite explorări imagistice și de analize de laborator.
Explorari imagistice
Pentru a obține imagini cu articulația afectată medicul îti poate recomanda:
• Artroscopia folosește un instrument subțire, numit artroscop. Acesta are la capăt o cameră video miniaturală și o sursă de lumină pentru a mări și lumina din structurile din interiorul articulației. Imaginile din interiorul articulației sunt proiectate pe un ecran. Artroscopia este indicată pentru a evalua orice modificare degenerativă sau artritica în articulații. Detecteazăbolile articulare și tumorile, depistează cauza durerii sau inflamației articulare și este indicată și pentru a trata anumite boli.
• Radiografia. Cartilajul nu se poate vedea pe radiografie, dar pierderea lui se observă printr-o îngustare a spațiului dintre oase în articulație. O radiografie poate să arate și osteofitele sau remodelările osoase de la nivelul unei articulatii.
• RMN (imagistica prin rezonanță magnetică). Folosind o combinație de câmp magnetic cu putere foarte mare și unde radio, prin RMN se obțin imagini detaliate ale țesuturilor osoase și moi, inclusiv cartilajul. Un RMN nu este de obicei necesar pentru a diagnostica osteoartrita, dar poate oferi informații în cazuri complexe.
• Ecografia este indicată pentru a examina calitatea țesutului sinovial, tendoanele, ligamentele și oasele.
Teste de laborator
Analiza sangelui și a lichidului sinovial poate confirma diagnosticul de osteoartrită.
• Analize de sânge. Nu există un test anume pentru osteoartrită, dar unele analize pot exclude alte cauze ale durerii articulare precum artrita reumatoidă.
• Analiza lichidului sinovial. Pentru efectuarea acestui test, este nevoie de prelevare de lichid sinovial, care se face prin introducerea unui ac in spațiul dintre oase. Lichidul este analizat pentru a se detecta inflamația sau pentru a se determina dacă durerea are altă cauză decât artrita, precum guta sau o infecție.
Tratament
Nu există tratament care să vindece osteoartrita, dar terapiile disponibile ajută la reducerea durerii, creșterea mobilității articulare și optimizarea functionalității.
Terapii fizice
O scădere ponderală moderată la persoanele supraponderale contribuie semnificativ la scăderea durerii, chiar poate reduce progresia afecțiunii, mai ales în cazul artrozei genunchiului.
Este indicat ca terapiile de reabilitare articulară să înceapă înainte de dezvoltarea dizabilitătii.
Kinetoterapie. Un fizioterapeut îți va recomanda exerciții pentru întărirea mușchilor din jurul articulației, care cresc flexibilitatea și reduc durerea. Exercițiile izotonice, izokinetice, posturale, de întindere cresc capacitatea musculaturii și tendoanelor de a absorbi presiunea, stresul în timpul mișcărilor, ceea ce poate stopa evoluția leziunilor. De asemenea, exercițiile acvatice sunt recomandate, pentru că eliberează din presiunea pusă pe articulație în timpul mișcărilor.
Terapie ocupațională – modificarea modului de realizare a activităților zilnice. Un specialist în terapie ocupațională te poate ajuta să descoperi modalități de a efectua sarcinile zilnice fără să pui presiune pe articulațiile dureroase. De pildă, o periuță de dinți cu mânerul mai larg te poate ajută să te speli mai ușor pe dinți dacă ai osteoartrită la mâini. Dacă ai osteoartrită la genunchi, o banchetă la duș poate reduce durerea care apare când stai în picioare. Dacă ai artrozaă la nivel lombar, la nivelul șoldului sau genunchiului este indicat să eviți așezarea in fotolii moi, adânci sau canapele moi deoarece postura nu este avantajată, iar ridicarea este dificilă, este indicat să dormi pe suprafețe mai ferme, să porți încălțaminte adecvată și să continui să desfășori activități fizice.
Tratament medicamentos
Printre medicamentele care ajută la ameliorarea simptomelor osteoartritei, se numără:
• Acetaminofenul (paracetamolul) – dă rezultate în durerea ușoară și moderată. Nu lua mai multe doze decât îți sunt prescrise, pentru că poate să apară lezarea ficatului.
• Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) precum ibuprofenul ajută la reducerea durerii cauzate de osteoartrită. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot cauza probleme cardiovasculare, sângerări si afectare hepatica si renala. Sunt disponibile și sub forma de geluri care se aplică pe articulația afectată.
Tratamente chirurgicale și alte proceduri
Dacă tratamentele conservatoare nu te ajută, ai putea avea nevoie de anumite proceduri precum:
• Infiltrații cu corticosteroizi. Acestea ajută la reducerea durerii care apare la articulația afectată. Mai exact, in cadrul acestei proceduri, medicul injectează medicamentul în spațiul dintre articulații. Anual se pot face doar 3-4 injectii, întrucat, cu timpul, corticosteroizii pot accentua afectarea articulara.
• Infiltratii cu acid hialuronic – rol de lubrifiere. Acestea pot ajuta la ameliorarea durerii, având efect de lubrifiere la nivelul articulațiilor genunchiului; pentru ca în artroză cantitatea de lichid sinovial scade, inflitrațiile cu acid hialuronic au rolul de înlocuire a acidului hialuronic.
• Osteotomie. Dacă osteoartrita a afectat o parte din genunchi mai mult decât la celălalt, o osteotomie ar putea fi de ajutor. Osteotomia presupune o realiniere osoasă, care are ca rezultat o redistribuire normală a greutătii pe suprafața articulară.
Tratament chirurgical
Când măsurile conservatorii nu sunt suficiente, iar durerea face dificilă mișcarea unor articulații, se impune intervenția chirurgicală de înlocuire a articulațiilor din zonele afectate, pentru revenirea la activitățile cotidiene normale.
Sursă:
reginamaria.ro
wikipedia.com
pinterest.com
