Ești aici
Home > Sport și sănătate > Despre VITAMINA K

Despre VITAMINA K

Vitamina K, sau phytonadiona, este o vitamină esențială, lipo-solubilă, care joacă un rol vital în producerea proteinelor necesare procesului coagulării. Există 3 forme de vitamina K. Vitamina K1 (phylloquinona) este forma naturală ce se găsește în legumele verzi, ceai verde și uleiurile de soia, de sămânță de bumbac, de canola și de măsline.

Există, de asemenea și o formă comercială, sintetică, care se folosește în terapie. Vitamina K2 (menaquinona) este produsă de bacteriile din colon. Vitamina K3 (menadiona) este o formă solubilă în apă, comercializată în trecut, însă nu mai este folosită în prezent în terapie datorită toxicității. Vitamina K este cofactor în carboxilarea unor resturi de acid glutamic, în vederea formării proteinelor coagulării.

Deficiența vitaminei K poate afecta orice grup de vârstă, dar apare, mai ales, la copilul mic. Nou-născuții cu deficit de vitamina K (a cărei cauză poate fi fie un transfer limitat transplacentar limitat de vitamina K, fie un nivel scăzut de vitamina K în laptele matern, depozite hepatice neonatale insuficiente de vitamină K, fie o colonizare bacteriană deficitară a colonului) prezintă un risc crescut de a manifesta boala hemoragică a nou-născutului.

Toxicitatea vitaminei K este frecvent asociată cu injecțiile cu vitamină K3 (menadionă) sintetică, din a cărei cauză de toxicitate, menadiona nu mai este folosită în tratamentul deficienței de vitamină K.

Tipuri

Există trei forme de vitamin K: K1 (filochinona), K2 (menachinona) și K3 (menadiona). Toate cele 3 forme ale sale contribuie la metabolismul calciului în organism.

Vitamina K1 facilitează transportul calciului în sânge, contribuind la coagularea sănătoasă a sângelui.

O acțiune similară are și vitamina K3, aceasta fiind o formă de sinteză a vitaminei K1. Vitamina K3 este administrată nou-născuților în primele zile de viață, o categorie deosebit de expusă la deficitul de vitamina K. Laptele matern este sărac în această vitamină, iar pentru a evita sângerările intracraniene se recomandă administrarea unei doze imediat după naștere.

În absența vitaminelor K si D, calciul nu este folosit în mod eficient de organism, situație în care acesta poate fi transformat în calculi renali și poate fi asociat anumitor afecțiuni cardiovasculare (depuneri în interiorul vaselor de sânge).

Cele mai bogate surse naturale de vitamina K

• Alimente vegetale ce conțin vitamina K: cruciferele, kale, spanacul, frunzele de nap, varza de Bruxelles, broccoli, sparanghelul, salata verde, varza murată, boabele de soia, murăturile, dovleacul, semințele de pin, afinele, fasolea verde, prunele, kiwi, uleiul de boabe de soia, avocado, mazărea verde, pătrunjelul, frunzele de sfeclă.

• Alimente de origine animală ce conțin vitamina K: ficatul de vită, cotletele de porc, carnea de pui, pasta din ficat de gâscă, brânzeturile tari/solide, brânzeturile moi, baconul, carnea de vită tocată, ficatul de porc, pieptul de rață, rinichii de vită, ficatul de pui, gălbenușul, brânza cheddar, brânza cu mucegai albastru, laptele integral, untul, smântâna.

• Alte categorii de produse: ceaiul verde, germenii de grâu, soia, boabele de muștar, frunzele de păpădie

Suplimente alimentare cu vitamina K

Majoritatea oamenilor obțin suficientă vitamină K prin alimente. Persoanele cu nivel scăzut de vitamină K, din cauza unei diete sărace în legume cu frunze verzi, pot beneficia de suplimente. Deoarece cantitatea de vitamina K din suplimente este mult mai mare decât cea din alimente, discutați cu medicul înainte de a începe să luați un supliment.

Doza zilnică recomandată

În primele patru zile de viaţă, nou-născutul are nevoie de o cantitate foarte mare de vitamină K deoarece nu posedă o floră intestinală capabilă să asigure sursa de vitamină endogenă. În cazul tratamentelor cu antibiotice şi sulfamide este necesară asigurarea necesarului zilnic prin suplimentarea lui cu vitamină K exogenă, administrată intravenos. Necesarul zilnic este în strânsă interdependenţă cu temperatura mediului ambiant, fiind mult mai crescut în anotimpurile călduroase.

Vitamina K este măsurată în micrograme (mcg).

• Sugari (0-6 luni) – 2 mcg

• Sugari (de la 6 luni la 1 an) – 2,5 mcg

• Copii (1-3 ani) – 30 mcg

• Copii (4-8 ani) – 55 mcg

• Copii (9-13 ani) – 60 mcg

• Copii (14-18 ani) – 75 mcg

• Bărbați (cu vârsta de 19 ani și peste) – 120 mcg

• Femei (cu vârsta de 19 ani și peste) – 90 mcg

• Femei gravide și care alăptează (14-18 ani) – 75 mcg

• Femei gravide și care alăptează (cu vârsta de 19 ani și peste) – 90 mcg

Beneficii

Rolul esenţial al vitaminelor K se manifestă asupra sistemului de coagulare a sângelui. Vitamina K este o vitamină esențială liposolibilă, care joacă un rol important în menținerea sănătății oaselor și a inimii. Ea este una dintre principalele vitamine implicate în mineralizarea oaselor și în coagularea sângelui. În plus, ea ajută la menținerea funcționării creierului, la menținerea unui metabolism optim și poate proteja împotriva cancerului.

Datorită acțiunilor sale, vitamina K are efecte benefice în:

• homeostazia coagulării, reducând riscul de hemoragii gastrointestinale, epistaxis, sângerări gingivale

• procesul de mineralizare și formare osoasă, reducând riscul de fracturi

• previne riscul de calcificare vasculară la nivelul leziunilor ateromatoase, reducând incidența complicațiilor aterosclerotice

Indicatii

• Măsurarea vitaminei K este neobișnuită, deoarece nivelurile răspund la dietă, schimbându-se în 24h

• Suspiciune de deficit de vitamin K la un pacient cu sângerări excesive sau neașteptate

• Lărgimea timpului PT

Condiții asociate cu scăderea nivelurilor de vitamină K:

• Boală hemoragică a nou-născutului

• Sângerări neașteptate sau excesive

• Osteoporoză

Condiții care duc la scăderea nivelurilor de vitamina K:

• Boli cronice

• Malnutriție

• Alcoolism

• Multiple intervenții chirurgicale abdominale

• Nutriție parenterală îndelungată

• Malabsorbție (fibroză cistică, boală intestinală inflamatorie, boală colestatică- obstrucție biliară, ciroză biliară primară, boală celiacă, pancreatită cronică)

• Boală hepatica parenchimatoasă

• CID (coagulare intravasculară diseminată)

• Policitemia vera

• Sindrom nefrotic

• Leucemie

Condiții associate cu valori crescute ale vitaminei K (toxicitate):

• Blocaj cu anticoagulante orale

• Icter neonatal

• Anemie hemolitică –

• Hiperbilirubinemie

Pentru ca #Iubim_Braşovul vă aducem o nouă rubrică de informații utile! De data aceasta ne-am gândit la aspecte de sanătaae si corpul uman !
„Totul despre SANATATE ! „rubrica informativă realizată de COSMINA Costea -asistent medical generalist -redactor Grupul Iubim Brașovul.2

Sursă:
bioclinica.ro
reginamaria.ro
wikipedia.com
pinterest.com

Articole similare

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Sus