Pentru cei pasionați de lucru manual în special de lucrul cu fire și pânzeturi, merceria este sursa principală de unde artizanii își procură materialele necesare. Pentru artizanii care tricotează în asftel de mercerii își vor găsi cele necesare: andrele, ace de cusut, ace cu gămălie, foarfeci, degetar și desigur o mulțime de fire.
Meseria de mercier
Meseria de mercier a apărut în Franța, în secolul XII.
Termenul de mercier folosit pentru comercianții de țesături (de la francezul mercier – ce desemna un comerciant care importă mărfuri din Orient) este acum în mare parte învechit.
Mercierii au fost anterior comercianți care s-au ocupat de stofe și țesături, de obicei prețioase, care nu erau produse local. Ocupațiile conexe includ vânzătoare, comercianți de țesături, în timp ce meseria de croitor se referă istoric la cineva care producea haine, adesea în cadrul domestic.
Un mercier era un negustor care făcea parte din breaslă mercerilor (cu meșterii și ucenicii săi), care până în 1597 era condusă de un „roi des merciers”. Această breaslă și-a stabilit statutul în 1545, a acceptat femei care să practice această meserie iar în secolul al XVII-lea era împărțită în mai multe categorii (giuvaergii, negustori de articole de fierărie, negustori de articole de papetărie, etc). Breaslă mercerilor s-a unit cu cea a postăvarilor în 1703.
Mercerii realizau un comerț en-gros, călătorind permanent, aprovizionându-se din marile târguri aflate în străînătate și aducându-și mărfurile încărcate pe catâri. În alte cazuri mercerii se aprovizionau de la negustori ambulanți sau își comandau mărfurile de la alți producători din oraș.
Surse: emidale.ro
Gabriela Bularca – Realizator Grupul Iubim Brasovul