Ești aici
Home > Artă și Tradiție > Educație artizană – Teodor Burada – descoperitorul culturii Cucuteni

Educație artizană – Teodor Burada – descoperitorul culturii Cucuteni

Teodor Burada s-a născut în 1839 într-o veche familie boierească din Iași. La vârsta de 21 de ani era student la Facultatea de Drept din Iași și preda concomitent un curs gratuit de vioară la Conservatorul din oraș. Pleacă mai târziu la Paris unde studiază în continuare Dreptul și se înscrie la Conservatorul din Paris. Devenea astfel primul român din Moldova care studia la această prestigioasă instituție.

Întors în țară, devine rapid cunoscut drept unul dintre cei mai bine pregătiți juriști, fiind numit președintele tribunalului din Galați la vârsta de doar 29 de ani. Însă marea sa pasiune rămânea muzica și era dornic să formeze tinerii artiști români pentru a îmbogăți cultura românească. Astfel, în 1877 devine profesor deplin de vioară la Conservatorul din Iași.

Dar despre Teodor Burada arheologul se cunoaste mai putin

La sfârșitul lunii martie a anului 1884, Burada se afla călătorind între Târgu Frumos și Iași, în căutarea unei vechi biserici din Cotnari despre care se spunea că este ctitoria lui Ștefan cel Mare. Stând de vorbă cu oamenii din zonă, el află o altă informație interesantă și anume că pe un deal denumit „Cetățuia” de pe moșia Cucuteni, au ieșit la iveală niște cioburi care par a fi foarte vechi. Erau fragmente ceramice și figurine de teracotă aparținând unei civilizații preistorice, care fuseseră scoase la suprafață ca urmare a săpăturilor efectuate de curând la o carieră de piatră. Vizitează locul și este alarmat de lipsa de grijă a muncitorilor de la carieră care riscau să distrugă interesantele descoperiri.

Se adresează primarului comunei Băiceni de care aparținea moșia și îl roagă să înceapă demersurile pentru a se opri exploatarea carierei și a se proteja zona. Expunând descoperirea sa literaților ieșeni, poetul Nicolae Beldiceanu, și el un enciclopedist ca și Burada, a hotărât să meargă și el în 1885 la Cucuteni pentru a studia îndeaproape aceste noi descoperiri. Așa s-a inițiat prima săpătură arheologică care avea să scoată la iveală o sumedenie de mărturii ale culturii preistorice Cucuteni, o cultură neolitică importantă a Europei între 5000 Î.Hr. și 2750 Î.Hr.

Ulterior, la Congresul al X-lea de Arheologie de la Paris din 1889, a fost făcută cunoscută întregii lumi interesanta descoperire, dar și eforturile oamenilor de cultură ieșeni Teodor Burada, Nicolae Beldiceanu și naturalistul Grigore Buțureanu, care au făcut posibil acest eveniment important pentru studiul preistoriei europene. Drept urmare, o echipă de arheologi germani îndrumați de profesorul Hubert Schmidt au ajuns în Moldova în 1892 și au început să sape în mod constant, începând astfel o nouă epocă în arheologia din spațiul românesc.

Pentru a-și fructifica această realizare, Burada realizează și el, pe cont propriu, un studiu arheologic, Antichităţile de la Cucuteni în 1901, publicat în numărul XII al revistei Arhiva Societății Științifice și Literare din Iași, informând astfel publicul larg.

Surse: Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Mǎdǎlin-Cornel Vǎleanu, Cucuteni-Cetǎţuie: Monografie arheologicǎ: sǎpǎturile din anii 1961-1966, Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț, 2004; historia.ro

Gabriela Bularca – Realizator Grupul Iubim Brasovul

Articole similare

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Sus