Asociația Vedem Just a participat la dezbaterea organizată de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor și de Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport din Senatul României. Tema dezbaterii a fost “Curriculum modern pentru o Românie educată”. Educația juridică a fost susținută de senatori, experți, reprezentanții elevilor și ONG-uri.
La dezbatere s-au analizat aspecte privind Planul cadru pentru învăţământul liceal teoretic, vocaţional, tehnologic, profesional şi profesional-dual care urmează să definească modul în care se va finaliza învăţământul obligatoriu şi primele etape de calificare profesională, cu începere din anul şcolar 2021-2022. Au participat deputaţi şi senatori, membrii celor două comisii din Parlament, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, ai grupurilor de lucru şi ai Comisiei de validare care au contribuit la elaborarea propunerilor planurilor cadru, reprezentanţi ai Patriarhiei Române şi ai Academiei Române, cadre didactice din învăţământul universitar şi preuniversitar, reprezentanţii sindicatelor din învăţământ, ai federaţiilor de părinţi şi elevi şi ai organizaţiilor nonguvernamentale din domeniul educaţiei.
Jr. Oana Negru, președinte Voci pentru democrație și Justiție, a reprezentat asociația VeDem Just și, în cadrul evenimentului, a declarat:
“Dacă dorim să nu mai avem mame minore, delincvență juvenilă, victime minore ale infracțiunilor sau infractori minori, dacă dorim o atitudine corectă față de copiii noștri, față de actul educațional și față de cadrele didactice, atunci Educația Juridică trebuie să existe ca materie obligatorie în școli.”
Eugen Târnovan-Preşedinte CPMJ Brașov unul din initiator a primei ore predate ca si opțional de Educatie Juridica platite de Ministerul Invatamantului în România la Brașov:
“Ca să te poți descurca în societate și să ai un start bun în carieră ai nevoie și de noțiuni de bază în educația juridică. Majoritatea tinerilor înțeleg deja această nevoie.
Practic, să cunoști care sunt legile pe care trebuie să le respecți în statul în care trăiești, ce este Constituția, ce măsuri se pot lua în cazul în care încalci regulile, care este bunul mers al societății, ce înseamnă corupția, cum să ai o conduită prin care să eviți comiterea de infracțiuni, dar și care sunt drepturile tale ca minor, elev și tânăr major.”
Educația juridică cuprinde informații-cheie de la cine conduce statul în care trăiești, cine face legile, cu ce te ajută instituțiile publice, ce înseamnă să călătorești și de ce documente depinzi, până la ce este libertatea de exprimare, ce impact are mass-media sau dreptul la propria imagine. Mai multe detalii și informații punctuale poți găsi în manualul de educație juridică creat de judecătorul Cristi Danileț.
De unde afli drepturile, obligațiile și eventualele oportunități?
În primul rând, ca să ai o imagine de ansamblu asupra modului de organizare a țării trebuie să consulți Constituția. Dincolo de asta, există Convenția pentru Drepturile Copilului, dar și programe europene care se axează pe informarea și dezvoltarea tinerilor.
De exemplu, prin Garanția pentru Tineret, formulată la nivelul Uniunii Europene s-au înregistrat din 2014 peste cinci milioane de tineri. Anual, începând din 2014, peste 3,5 milioane de tineri înscriși în cadrul inițiativei au acceptat o ofertă de muncă, de formare continuă, de stagiu sau de ucenicie. Poți afla aici cum te poți înregistra și care este strategia integrală.
Bineînțeles că drepturile aduc după sine și obligații în societate, privind conduita și respectarea reglementărilor. Nu uita, de asemenea, atunci când călătorești să consulți obligațiile cetățenilor din respectivul stat. În țările arabe aceste obligații se raportează inclusiv la stilul de îmbrăcăminte. Informația e doar la un click distanță, așadar organizează totul cu responsabilitate.
Un alt mod fun prin care poți reține toate aceste reglementări este participarea la sesiuni de dezbateri. Există multe competiții de debate între liceeni, așadar poți să participi atât pentru a-ți șlefui cunoștințele în domeniu, cât și pentru a acumula experiențe demne de menționat în CV.
Prof. Monica Anisie, fostul ministru al Educației și președintele Comisiei pentru învățământ din Senat:
“Totodată, susţin raportarea învăţământului românesc la tendinţele actuale, ceea ce înseamnă că în planurile-cadru trebuie să-şi găsească un loc cât mai important disciplinele care vizează digitalizarea, educaţia juridică, educaţia pentru sănătate, educaţia antreprenorială şi educaţia media. Şi, nu în ultimul rând, subliniez necesitatea reintroducerii studiului gramaticii şi la liceu în cadrul orelor de limbă şi literatură română.”
Rareș Voicu, președintele Consiliului Elevilor:
“Dacă dorim să vorbim despre o reformă, este important să ieșim din bula în care ne aflăm, din paradigma învechită în care ne aflăm. Nu este necesar ca TC să fie rigid. Nu scrie în nicio lege, normă juridică că toate materiile din TC trebuie să le facă toată lumea pentru că așa trebuie. Ce trebuie să facă TC și școala în general, este să asigure competențe pentru viață pentru toți elevii. La momentul de față nu face acest lucru. Astfel noi propunem ca în TC să existe materii care să asigure deprinderea competențelor pentru viață, cum ar fi Educația juridică, urmând ca în curriculumul diferențiat să existe materii de specializare.“
Prof. Darău Ambrozie-Irineu, secretar al Comisiei pentru învățământ din Senat:
“Acum, pe fond, atât în ultimele zile cât și în timpul dezbaterii de azi am primit foarte multe mesaje din partea elevilor, părinților și profesorilor, am ascultat toate opiniile și le mulțumim tuturor pentru sugestii și contribuții. Am remarcat nevoile diferite și complexitatea discuțiilor în jurul planurilor cadru, dar și a temelor adiacente. Pe parcursul lor a devenit și mai evident că avem nevoie de o abordare integrată și coerentă a planurilor cadru și mai ales a transpunerii lor în curriculele școlare, cele două teme așa cum mulți dintre dumneavoastră ați argumentat, nefiind separabile. Astfel de decizii trebuie să plece de la o viziune asumată și de la obiective clare privind profilul psiho-educațional și de competențe al absolvenților din fiecare ciclu de învățământ și de filieră. În opiniile primite am remarcat câteva teme care au revenit și în unele discursuri dinainte și nevoie recurente: flexibilizarea planurilor cadru, educația digitală, insistența pe limbile străine, importanța pregătirii generale pentru viață prin educație civico-politică, emoțională, sanitară, juridică sau financiară.“
Prof. Ștefan Pălărie, expert în educație, Senator și membru în Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport:
“În zona solicitărilor, cerințelor, reclamațiilor primite din momentul în care am făcut publică această dezbatere, am primit nenumărate propuneri, evidenet, în jurul materiilor insuficient dezvoltate sau prezente în școli: cele legate de educație juridică. Felicitări doamnei Oana Negru. Aveți niște ambasadori foarte puternici.”
Reamintim că asociația VeDem Just, pe 18 ianuarie 2021, a trimis o scrisoare adresată Comisiei de validare a proiectelor planurilor-cadru pentru învățământul liceal și profesional din Ministerul Educației și Cercetării, propunând ca „Educația juridică” să fie materie obligatorie.
Puteți să cunoașteți legile accesând portalul legislativ. Cele mai importante acte normative sunt explicate pe înțelesul tuturor de către asociația VeDem Just pe site-ul organizației, pe contul de FB al proiectului de educație juridică și în cadrul aplicației pentru telefonul mobil Lege-n-Dar.
Eugen Târnovan Preşedinte CPMJ Brașov, CPMJ Brașov de pe lânga Curtea de Apel Brașov partener si promotor al proiectului, Grupul Iubim Brașovul partener al proiectului
