Adevărul este că nu furia este problema ci comportamentele la care apelăm pentru exprimarea ei. În corp, furia înseamnă stres cronic și numeroase boli fizice asociate, iar relațional poate însemna toxicitate, respingere, ruperea legăturilor. Este necesar să înțelegem mesajele din spatele furiei, să vedem paleta de emoții mascate de ea, dar și să preluăm controlul asupra felului în care îi dăm curs. Iată câteva soluții.

Creierul furios
Oamenii de știință consideră că furia ne-a fost întipărită în circuitele neuronale de-a lungul milioanelor de ani de evoluție. Practic face parte din instinctele noastre de a răspunde la pericole, de a intra în competiții și a implementa norme sociale. În mod constant și inconștient, zilnic ne cântărim așteptările legate de diverse situații. Atunci când există o discrepanță între ce ne așteptam să se întâmple și ce se întâmplă de fapt, creierul nostru declanșează o alarmă care generează activitate în amigdală.
Intrăm astfel în răspunsurile tip „luptă” sau „fugi”, în corpul nostru eliberându-se o cantitate mare de hormoni de stres, adrenalină și testosteron, pregătindu-ne pentru agresiune fizică. Dar pentru a ajunge la țipete, înjurături sau chiar agresivitate fizică depindem de cortexul prefrontal, responsabil cu raționamentul și luarea deciziilor. Acesta are rolul de a pune în context furia noastră, ne reamintește să ne comportăm în moduri acceptate social și, pentru majoritatea dintre noi, de cele mai multe ori, instinctele ne sunt reprimate, controlate.
Dezavantajele furiei
Atunci când suntem furioși estimăm greșit riscurile pe care ni le asumăm, studiile arătând că suntem mai impulsivi și subestimăm rezultatele nedorite sau eșecurile. În funcție de context, furia ne poate impulsiona să fim curajoși sau nesăbuiți. Furia influențează și dinamica grupurilor.
Atunci când suntem furioși gândim negativ și avem mai multe prejudecăți despre cei din afara grupului. Totodată vom atribui trăsăturile negative ale unei persoane naturii acesteia și nu circumstanțelor. Oamenii furioși deseori caută pe cineva pe care să dea vina, lucru care sporește furia perpetuând-o în mod irațional.
Cum sunt percepuți oamenii furioși
Exprimarea furiei poate influența modul în care suntem percepuți, motiv pentru care mulți dintre noi, mascând frica sau tristețea, vor afișa furie pentru a ține la distanță un pericol real sau imaginar. Un psiholog american pe nume Larissa Tiedens, care s-a ocupat de cercetări asupra furiei, a descoperit că oamenii din studiul său au fost mult mai suportivi cu Bill Clinton când l-au văzut exprimându-și furia la adresa Monicăi Lewinsky decât atunci când și-a manifestat tristețea. Efectul a fost replicat și cu un alt politician.
Participanții aceluiași studiu au atribuit totodată un statut mai important și un salariu mai mare unui candidat la un job care s-a descris mai degrabă furios decât trist. Pe parcursul negocierilor s-a demonstrat că furia atrage șanse mai mari de succes, oamenii fiind mai înclinați să renunțe în fața cuiva care pare încăpățânat, dominant. Important de observat că aceste studii s-au concentrat asupra modului în care este evaluată furia bărbaților, furia femeilor fiind evaluată mai puțin favorabil.
Cum ne controlăm furia
Este adevărat că furia este o emoție sănătoasă, dar comportamentele agresive nu sunt acceptabile, nici sănătoase nouă sau relațiilor cu cei din jur. Pentru a putea controla astfel de comportamente, în primul rând trebuie să acceptăm emoția pe care o simțim, nu să intrăm în luptă cu ea. Încercarea de a ne reprima emoția, dezamăgirea că nu suntem capabili, duce la îndreptarea acesteia către sine. Alături de furie apar deseori sentimente de rușine și vină, iar împreună sunt factori de autovătămare, de pedepsire.
Controlul furiei începe cu acceptarea emoției, cu conștientizarea momentelor în care au loc transformări în interiorul nostru, emoțional și fiziologic. Pentru a putea răspunde corespunzător și a nu intra în comportamente agresive, o primă reacție ar fi aceea de a lua o pauză, respectiv de a ne distanța, de a ne retrage momentan din situație.
Spre exemplu, dacă simțim furie în cearta cu partenerul, putem stabili de comun acord ca, atunci când identific această emoție intensă vom lua o pauză de jumătate de oră pentru a mă/ne calma. În această pauză pot să respir profund de câteva ori, îndreptându-mi atenția asupra respirației, pot face o plimbare scurtă, pot pune muzica preferată în căști, mă pot relaxa alergând ușor (dacă am acest obicei), pot face orice mișcare fizică simt nevoia pentru a elibera energia din corp, pentru a elibera din intensitatea emoției.
Ulterior, după ce m-am calmat, pot relua discuția cu partenerul/partenera. Este de evitat ca în conflictele din cuplu (firești și sănătoase, de altfel) să etichetăm, să jignim, să țipăm, să devenim critici sau amenințători. Comportamentele de acest gen sunt cele care duc la distanțarea celor doi.
Totodată, în spatele acestei emoții se află câteva gânduri pe care este necesar să învățăm să le identificăm, adresându-ne întrebări precum: Ce îmi spun acum despre mine? Ce îmi spun despre partener/ă? Ce îmi spun despre situație. Pot identifica gândurile care întrețin și cresc emoția precum: „Nu sunt un partener dezirabil”, „Partenerul/partenera nu mă respectă/iubește/mă desconsideră” sau „Relația aceasta nu va dura”.
Astfel de gânduri este recomandat să le adresăm în cuplu, ele reprezentând temerile noastre, zona de vulnerabilitate. Împărtășirea lor duce la consolidarea intimității în cuplu „Când ne certăm eu mă înfurii, dar în realitate sunt foarte trist/ă pentru că mă gândesc că sunt un partener/o parteneră groaznic/ă, că nu merit iubire, că nu îți pasă de mine, că ne vom despărți.” În felul acesta facem un reality-check cu partenerul și învățăm să ne gestionăm diferit discursul interior, oferindu-ne singuri răspunsuri pentru a nu amplifica emoțiile.
Atunci când ne confruntăm cu astfel de emoții dificile, care sunt dificil de gestionat, ajungând și la comportamente indezirabile, recomandarea este să apelăm la un specialist care să ne ghideze și antreneze în conținerea emoțiilor, acceptarea lor, înțelegerea și temperarea lor, să ne educe în aplicarea tehnicilor necesare autocontrolului, precum și în manifestarea unor comportamente adecvate.
iubimbrasovul.ro
iubimbrasovul.tv
IubimBrasovul #TeleviziuneaGrupIubimBrasovul
🇷🇴 #Brasov #Romania
DEPARTAMENT_PSIHOLOGIE
Andreea_Sipoteanu_Constantinescu
Sursa: Psiholog Andreea Șipoteanu Constantinescu
#Iubim_Brasovul