Iunie este luna a patra în calendarul român înainte de Caesar și a șasea în calendarele iulian și gregorian, fiind dedicată zeiței Iuno, soția lui Jupiter și protectoarea femeilor măritate. Pentru că în acesta vreme se coc cireșele, primele fructe ale anului, luna iunie se mai numește, local, Cireșar sau Cireșel.
Este perioada solstițiului de vară, când ziua devine cea mai lungă și insolația cea mai puternică din tot anul, iar vegetația aunge la maturitate.
Cu toate acestea recoltele, oricât de promițătoare ar părea, sunt acum numai o făgăduință, orice furtună vijelie, ploaie torențială însoțită de grindină poate devasta lanurile de grâu și rodul livezilor și viței-de-vie. Din războiul dintre forțele benefice cu cele malefice, omul, lipsit de putința de a ști de partea cui va fi victoria, a preamărit sfinții creștini îmbrăcați în haine păgâne, Timoftei, Vartolomeu, Onofrei, Elisei, Sânpetru, dar și divinitățile precreștine îmbrăcate în haine creștine, Drăgaica, Sânzienele. La acestea se mai adaugă, într-un an cu dată mobilă a Paștelui: Joile Verzi, Moșii de Ispas, Moșii de Vară, Duminica Mare, Rusaliile, Marțea Ciocului, Lăsatul Secului de Sânpetru.
Tradiția românească abundă în simbolistică și în interpretarea fenomenelor naturale pe care nu le putea înțelege și controla.
Luna Iunie este o lună cu multe astfel de obiceiuri despre care vom povesti la rândul lor. Unul dintre cele mai cunoscute este acela al Călușarilor iar puterea și rolul Mutului printre Călușari, personaj cu puteri vindecătoare asupra femeilor, este aproape de mistic.
Urmăriți viitoarele articole în care vom prezenta aceste obiceiuri vechi românești cu origini precreștine.
Sursă: Ion Ghinoiu – Calendarul Țăranului Român
Sursa foto: pexels
