Toamna se instalează tot mai mult în oraș. Iubesc fiecare anotimp, fiecare anotimp își are farmecul lui. Dar parcă toamna le întrece pe toate prin coloritul spectaculos. Culorile vii, amestecate cu culorile de pământ, arămii, soarele mai blând, totul are un farmec aparte.
Aveam zilele trecute de așteptat cam o oră până la o următoare întâlnire. Am decis, fiind aproape de parcul central, să îmi petrec timpul croșetând în parc, și privind frunzele arămii ce cădeau pe trotuar și pe băncile ce își așteaptau locatarii.
Am scos din geantă croșeta și firul de lână, ca de fiecare dată aveam la mine ceva de lucru.
Nu prea erau culori de toamnă în firul meu, mai mult culori de acadea.
Concentrată în lucru nu observam oamenii care mă priveau ca de fiecare dată foarte curioși, ca pe o mică ciudățenie a naturii ce poposise acolo pe bancă.
Am adunat câteva castane să îmi amintească de această toamna unicat mi-am strâns lucrul și am plecat lăsând în urmă frunzele toamnei în locul meu.
Creativitate maximă!
