Poliţiştii au dreptul de a emite, din 28 decembrie 2018, un ordin de protecţie provizoriu, valabil cinci zile, în cazurile de violenţă domestice, astfel încât victima nu va mai fi nevoită să aştepte unul încuviinţat de judecător, va intra în vigoare Legea nr. 174/2018 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, prin care se reglementează ordinul de protecţie provizoriu. Acesta se va emite de către polițiștii care constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestic.
„Ordinul de protecţie provizoriu se emite de către poliţiştii care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).
Pentru a veni în sprijinul victimelor, legislaţia privind violenţa domestică a fost modificată şi completată prin Legea nr. 174 din 13 iulie 2018, fiind reglementată modalitatea de intervenţie a poliţiştilor în cazurile de violenţă domestică şi emiterea ordinului de protecţie provizoriu de către aceştia.
De la data de 28 decembrie 2018, poliţiştii pot emite ordinul de protecţie provizoriu, prin care se dispun, pentru o perioadă de cinci zile, una sau mai multe măsuri de protecţie a victimelor.
„Ordinul stabileşte procedura de intervenţie a poliţiştilor, de cooperare cu celelalte instituţii cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei domestice, metodologia de utilizare a formularului de evaluare a riscului şi procedura de emitere a ordinului de protecţie provizoriu, precum şi cea de punere în executare a acestuia”, se arată în comunicat.
Intervenţiile poliţiştilor la cazurile de violenţă domestică se pot realiza din oficiu sau ca urmare a sesizărilor primite prin 112, formulate în scris sau oral, direct ori telefonic la sediul unităţilor de poliţie de către persoanele implicate în actele de violenţă domestică, de către persoanele care au asistat la producerea actelor de violenţă domestică sau de către alte persoane.
„În cadrul intervenţiilor, poliţiştii pot lua măsuri pentru separarea victimei de agresor şi pot realiza orice alte demersuri necesare eliminării riscurilor imediate. Ei observă şi adresează întrebări cu privire la starea fizică a persoanelor implicate şi, dacă se impune, solicită intervenţia echipelor medicale. Informează atât victima, cât şi agresorul cu privire la drepturile şi obligaţiile lor şi măsurile ce vor fi dispuse în urma evaluării situaţiei de fapt”, precizează IGPR.
De asemenea, sesizează structurile specializate ale Poliţiei Române sau ale altor instituţii în situaţia în care, în urma verificării sesizării, sunt constatate şi alte fapte incriminate, obţinând probe, după caz.
Ordinul prevede şi modul în care poliţiştii trebuie să acţioneze în situaţii speciale, spre exemplu în cazul evacuării agresorului din imobil.
Potrivit sursei citate, cu ocazia intervenţiei, în vederea stabilirii existenţei unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea persoanelor să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, poliţiştii evaluează situaţia de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului ce cuprinde 21 de întrebări. Pe baza răspunsurilor, se stabileşte dacă există realmente riscul ca viaţa sau integritatea fizică a victimei să fie pusă în pericol.
În luna noiembrie 2018, echipe de specialişti din cadrul IGPR au organizat o serie de sesiuni de pregătire a poliţiştilor, în 19 centre zonale. La sesiunile de instruire au participat peste 4.500 de poliţişti, obiectivul activităţii constând în transmiterea către aceştia a noilor prevederi legislative în domeniu şi clarificarea aspectelor privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violenţă domestică.
În primele 11 luni ale anului trecut, la nivel naţional, au fost sesizate 35.623 de infracţiuni din sfera violenţei domestică (52,3% în mediul urban şi 47,7% în rural).
Dintre acestea, ponderea cea mai mare parte este reprezentată de faptele de „lovire sau alte violenţe” – 58,6%, urmate de „ameninţare” – 7,25%, „abandon de familie” – 21,33% şi „nerespectare a ordinelor de protecţie” – 3,71%.
Din punct de vedere al locului comiterii faptelor, cele mai multe infracţiuni s-au comis la domiciliul subiecţilor (75% din totalul infracţiunilor).
În perioada de referinţă, au fost emise, de către instanţele judecătoreşti, 3.438 de ordine de protecţie, cele mai multe la solicitarea victimelor (3.393), alte 22 la solicitarea procurorului şi 23 la solicitarea altor instituţii cu atribuţii în domeniu.
Atenţie! Încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție provizoriu a oricăreia dintre măsurile dispuse prin acesta constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an.
Verificarea sesizărilor privind violența domestică
Pentru verificarea sesizărilor privind violența domestică, aflarea adevărului și soluționarea justă a sesizării, polițiștii au dreptul să obțină probe prin următoarele mijloace:
constatarea prin propriile simțuri și consemnarea celor constatate într-un înscris ori înregistrarea celor constatate cu mijloace tehnice;consultarea bazelor de date la care au acces potrivit atribuțiilor de serviciu și consemnarea celor constatate într-un înscris;declarațiile persoanelor implicate în actele de violență domestică, ale persoanelor care au asistat la producerea actelor de violență domestică și ale altor persoane care pot comunica informații cu privire la persoanele implicate în actele de violență domestică;înregistrări video sau audio ori fotografii, indiferent de proveniența acestora;înscrisuri, inclusiv cele de natura mesajelor sau postărilor în mediul electronic și/sau de telefonie mobilă.
Pentru verificarea sesizărilor privind violența domestică și în scopul obținerii de probe cu privire la aspectele ce fac obiectul sesizării, polițiștii au dreptul de a pătrunde în domiciliul sau reședința oricărei persoane fizice, fără acordul acesteia, precum și în sediul oricărei persoane juridice, fără acordul reprezentantului legal al acesteia, dacă sesizarea indică în mod expres că actele de violență domestică au loc sau au avut loc în spațiile respective.
Ce măsuri de protecție se pot dispune prin ordinul de protecţie provizoriu?
Prin ordinul de protecţie provizoriu se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecție, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat, dintre următoarele obligații sau interdicții:
evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor în locuința comună;obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute.
Dacă prin ordinul provizoriu de protecție s-a luat măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta nu are asigurată cazarea din altă sursă, i se va asigura de îndată informarea și orientarea, la cererea sa, către centrele rezidențiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost sau adăposturile de noapte, gestionate de autoritățile administrației publice locale, sau orice alt loc adecvat.
În cazul în care agresorul nu dorește să beneficieze de cazarea pusă la dispoziție și optează să locuiască la o rudă sau la orice altă persoană, i se va solicita să dea o declarație privind adresa la care va locui și persoana care îi va asigura cazarea.
Punerea în aplicare a ordinului de protecție provizoriu
Obligațiile și interdicțiile dispuse împotriva agresorilor prin ordinele de protecție provizorii devin obligatorii imediat după emiterea acestora, fără somație și fără trecerea vreunui termen.
Perioada de 5 zile pentru care se dispun măsurile de protecţie se calculează pe ore, adică are o durată de 120 de ore, și începe să curgă de la momentul la care s-a emis ordinul de protecție provizoriu.
Polițiștii pot folosi forța și mijloacele din dotare, în mod adecvat și proporțional, pentru punerea în aplicare a măsurilor de protecție dispuse prin ordinele de protecție provizorii.
Ordinul de protecţie provizoriuse comunică agresorului și victimei. Comunicarea se realizează prin înmânarea, sub semnătură, a unei copii sau duplicat, după caz, al ordinului de protecție provizoriu, la locul emiterii acestuia, imediat după emitere. Ordinul de protecţie provizoriu se consideră comunicat agresorului și în următoarele situații:
agresorul refuză să primească o copie sau refuză să semneze de primire;agresorul părăsește locul emiterii ordinului de protecție, după ce i s-a adus la cunoștință că este necesar să aștepte comunicarea rezultatului verificărilor ce se efectuează în legătură cu sesizarea privind violența domestică.
Contestarea ordinului de protecție provizoriu
Ordinul de protecţie provizoriu poate fi contestat la instanța de judecată competentă, în termen de 48 de orede la comunicare. Contestația se judecă cu citarea părților. Neprezentarea acestora nu împiedică judecarea cauzei.
Contestația se soluționează în regim de urgență, dar nu mai târziu de data la care expiră termenul pentru care a fost emis ordinul de protecție provizoriu, în camera de consiliu, cu citarea organului constatator.
Participarea procurorului este obligatorie iar hotărârea prin care se soluționează contestația este definitivă.
