A apărut Raportul MCV din acest an cu privire la progresele României în privinţa justiţiei şi anticorupţiei.
Iată un sumar al celor constatate și decise:
– hotărârea CJUE din 18.05.2021 clarifică natura MCV şi obligaţiile României de a respecta recomandările făcute şi a se abţine de la a lua măsuri care să afecteze contiţionalităţile (independenţa justiţiei, întărirea luptei alticorupţie);
– s-au analizat cele 12 recomandări din anul 2017 şi cele 8 recomandări în plus din anul 2018; s-au înregistrat regrese ale României în anii 2017, 2018 şi 2019;
– faptul că SIIJ încă există ridică îngrijorări serioase: urmărirea penală a unor magistraţi vocali, alegerea subiectivă a cazurilor de instrumentat, scurgeri de informaţii către presă, se amestecă în cazuri de corupţie cerând probe din dosarele DNA;
– presiune mare pe sistemul de resurse umane: nu s-au mai făcut recrutări în anii 2019 şi 2020, a crescut încărcătura cu dosare pe fiecare magistrat, s-a mărit cerinţa de vechime pentru a promova, s-au pensionat mulţi, nu se mai fac trasferuri, sunt mari întârzieri în motivarea soluţiilor judiciare;
– în iulie 2021 Comisia de la Veneţia va emite o opinie cu privire la proiectul de lege de modificare a legilor justiţiei întocmit de noul MJ; -şeful DNA a fost numit cu avizul pozitiv al CSM, dar Procurorul General şi şeful DIICOT în ciuda avizului negativ al CSM. România a fost condamnată la CEDO pentru amestecarea politicului în revocarea şefului DNA. E importantă limitarea amestecului Executivului şi Legislativului în numirea şi revocarea procurorilor;
– Parlamentarii au un cod de conduită din anul 2017, iar miniştrii un cod de conduită din anul 2019, dar nu se aplică: unii parlamentari au atacat public sistemul de justiţie, dar şi magistraţi individual, însă mai puţin ca în anii precedenţi;
– Codul penal şi de procedură penală trebuie modificate pentru a fi puse în acord cu deciziile CCR, cu legislaţia UE în materia anticorupţiei, cu recomandările făcute de MCV şi opiniile Comisiei de la Veneţia;
– sunt probleme cu punerea în executarea a deciziilor judecătoreşti;
– CSM este marcat de controverse: nu poate construi consens în sistemul judiciar, nu joacă un rol constructiv în deciziile cheie de organizare şi funcţionare a justiţiei – nu a prezentat punctul de vedere la propunerile MJ de modificare a legilor justiţiei, nu a avut o poziţie clară cu privire la SIIJ, nu a apărat independenţa justiţiei, nua comentat decizia CEDO în cazul Kovesi, în loc ca atribuţiile de apărare a justiţiei să revină Plenului, ele sunt partajate secţiilor, au avut poziţii unitare doar cu privire la salarii şi pensii;
– Inspecţia Judiciară are un şef numit politic prin OUG, activitatea Inspecţiei ridică repetate îngrijorări, inspectorii nu sunt responsabili deşi au rateuri în activitate, şeful Inspecţiei are puteri mari şi nu răspunde în faţa CSM, Inspecţia a declanşat proceduri din oficiu contra unor magistraţi critici la adresa funcţionării justiţiei, inspecţia tărăgănează procedurile pentru a pune presiune pe magistraţii cercetaţi;
– modificările din anii 2018-2019 au afectat activitatea DNA, SIIJ intervine în dosarele DNA, urmare a unor decizii ale CCR au fost respinse dosre în instanţe sau reluate anchete/procese.
Un pas important pentru îndeplinirea obiectivului de referinţă 3 (lupta împotriva marii corupţii) va fi desfiinţarea SIIJ .
Puteți să cunoașteți legile accesând portalul legislativ. Cele mai importante acte normative sunt explicate pe înțelesul tuturor de către asociația VeDem Just pe site-ul organizației, pe contul de FB al proiectului de educație juridică și în cadrul aplicației pentru telefonul mobil Lege-n-Dar.
Eugen Târnovan -Preşedinte CPMJ Brașov, CPMJ Brașov de pe lânga Curtea de Apel Brașov partener si promotor al proiectului, Grupul Iubim Brașovul partener al proiectului
