Ești aici
Home > Spiritualitate > Tatăl, Fiul și fiii

Tatăl, Fiul și fiii

Învățăm rugăciunea Tatăl nostru de la cele  mai fragede vârste și ni se inserează în suflet credința că pe lângă părinții pământești, pe lângă un tată pământesc, avem și un Tată în ceruri. Al nostru, al tuturor.

Ne considerăm fii ai lui Dumnezeu prin însuși faptul că existăm în această lume, sau măcar prin așezarea noastră într-o lume creștină, apartenența noastră la creștinism. Auzim, deseori, sintagma „fii ai lui Dumnezeu” chiar și din partea unor persoane care nu asumă creștinismul ca pe un mod de a fi, ci doar ca o formă de apartenență întâmplătoare la o comunitate, fie ea și religioasă.

Ce înseamnă, însă, a fi „fiu al lui Dumnezeu”? Să fie oare numai faptul de a fi creați de Dumnezeu? Astfel, orice om este fiu al lui Dumnezeu, odată ce am fost aduși la existență de El.

Ne naștem sau devenim fii ai lui Dumnezeu?

Rugăciunea Mântuitorului din Grădina Ghetsimani, rostită în ajunul Pătimirilor Sale și invocată de textul evanghelic din Duminica a VII-a după Paști, numită și a Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic, aduce înaintea noastră cuvintele Unicului Fiu, adresate unicului Tată, Dumnezeu, ca un dialog de taină, în tăcerea nopții, înaintea unui moment de mare cumpănă pentru Iisus Hristos, Dumnezeu adevărat și om adevărat deopotrivă.

Intimitatea acestei convorbiri ne arată apropierea , unitatea care există între Tatăl și Fiul. Pe de altă parte, Mântuitorul ia cu Sine, în rugăciune, dar și în Jertfa Sa, pe toți cei pe care i-a primit de la Tatăl, pe toți cei ce cred sau vor crede în Numele Lui. Până la Hristos omenirea Îl cunoaște pe Dumnezeu ca Ziditor și Judecător. Hristos Îl prezintă omului pe Dumnezeu ca Tată. „Ai Tăi erau și mi i-ai dat Mie”. I-am primit ca robi și îi aduc înaintea Ta ca fii adoptivi. Ca frați ai Mei. Ca unde suntem Noi, să fie și ei…

Devenim fii ai Tatălui prin aceea că ne facem frați ai Fiului Celui Unic. În măsura în care Îl acceptăm, asumăm și mărturisim pe Hristos ca Dumnezeu adevărat și om adevărat ne facem fii ai Tatălui. Putem, astfel, rosti rugăciunea Tatăl nostru ca o comunitate formată din frați ai Fiului, adunați în jurul Lui și duși de El înaintea Tatălui ca fii.

Asta au mărturisit Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic, dumnezeirea Fiului, deoființă cu Tatăl. „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat” și om adevărat, asemenea nouă, afară de păcat. Cei pentru care Hristos se ruga în Grădina Ghetsimani au apărat realitatea celor două firi ale Sale, păstrând astfel neștirbită posibilitatea de ne face fii adoptivi ai Tatălui, intrând în bucuria Slavei Sale, „căci aceasta este viața veșnică: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat și pe Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis” (Ioan 17, 3).

Foto: Taf

Articole similare

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Sus