Ești aici
Home > Noutăți > Totul despre SĂNĂTATE-Candidoza vaginala

Totul despre SĂNĂTATE-Candidoza vaginala

„Totul despre SĂNĂTATE ! ” rubrică informativă oferita Pentru că #Iubim_Braşovul

Candidoza vaginala este o infectie fungica produsa cel mai frecvent de ciuperca Candida Albicans, care poate trai, alaturi de alte microorganisme, in tubul digestiv, pe piele si pe mucoase, inclusiv la nivelul florei vaginale – aceasta infectie provoaca iritatie, scurgeri si prurit (mancarime) intensiv la nivelul vaginului si vulvei (tesutul situate la deschiderea vaginului). Infectia vaginala cu candida afecteaza 3 din 4 femei la un moment dat in viata. Multe dintre femei experimenteaza cel putin doua episoade de candidoza.

O infectie fulgica nu este considerata o infectie cu transmitere sexuala. Chiar si femeile care nu sunt active sexual pot dezvolta candidoza vaginala. Insa, exista un risc crescut de a dobandi o infectie fungica la inceputul vietii sexuale regulate. Exista de asemenea unele dovezi ca infectiile pot fi asociate cu contactul sexual oral-genital.

In mod normal, flora vaginala este formata din bacterii si ciuperci care se afla intr-un echilibru. Lactobacilii, bacteriile “bune” din flora vaginala, produc acid care mentine sub control cresterea ciupercilor, inclusiv a Candidei Albicand, care face parte din flora normala a tractului genital feminine Totusi, cand acest echilibru este perturbat (de obicei, in urma consumului de antibiotic), candida creste si se inmulteste exagerat.

Medicamentele pot trata eficient infectiile fungice. Daca te confrunti cu infectii fungice recidivante – mai mult de patru pe an – vei avea nevoie de un plan de tratament prelungit.

Simptomele candidozei vaginale:
Candidoza vaginala complicata (severa sau recidivanta)
Candidoza in sarcina
Preventie
Diagnostic
Tratament
Tipuri de candidoza
Simptomele candidozei vaginale
Simptomele infectiei fungice pot fi de la usoare la moderate si pot include;

Prurit (mancarime) si iritatie la nivelul vaginului si al vulvei
Senzatie de arsura, in special la contact sexual sau in timpul urinarii
Eritem (inrosire) si edem (umflare) al vulvei
Durere vaginala
Rash (eruptie) vaginal
Leucoree (scurgere groasa, albicioasa, fara miros, cu aspect branzos)
Scurgere vaginala apoasa
Candidoza vaginala complicata (severa sau recidivanta)
Poti avea o infectie fungica complicate daca:

Prezinti semne si simptome severe, precum inrosire extinsa, edem si prurit care determina fisuri, crapaturi sau ulceratii.
Ai mai mult de 4 infectii (episoade de candida) pe an
Infectia este produsa de un tip mai putin specific de ciuperca
Esti insarcinata
Ai diabet necontrolat
Ai sistemul imunitar slabit (imunodeficienta) din cauza unor medicamente sau afectiuni precum infectia cu HIV
Cand sa mergi la medic
Fa-ti o programare la medic daca:

Este prima data cand ai simptomele unei infectii fungice
Nu esti sigura ca ai o infectie fungica
Simptomele nu se amelioreaza cu medicamente OTC, crème vaginale antifungice sau supozitoare
Ai si alte simptome
Cauze si factori de risc
Vaginul contine in mod natural un amestec de ciuperci, inclusiv candida, si alte bacterii. Anumite bacterii (lactobacillus) actioneaza pentru a preveni dezvoltarea in exces a ciupercilor. Insa acest dezechilibru poate fi perturbat. Cresterea exagerata a candida sau patrunderea ciupercii in profunzimea celulelor vaginale determina semnele si simptomele unei infectii fungice. Dezvoltarea exagerata a candida poate fi o consecinta a urmatorilor factori:

Antibioticele, in special cele cu spectru larg, afecteaza pH-ul vaginului, din cauza ca scad numarul lactobacililor. Infectiile fungice sunt frecvente in randul femeilor care iau antibiotice.
Diabetul necontrolat – Femeile care isi controleaza deficitar glicemia au risc crescut de infectii fungice in comparatie cu cele care isi mentin diabetul sub control.
Nivelurile crescute ale estrogenului ca urmare a sarcinii, a pilulelor contraceptive cu estrogeni sau tratamentului hormonal in cazul femeilor aflate la menopauza, pot avea un rol important in dezvoltarea candidozei vaginale.
Absorbantele si tampoanele intravaginale, lenjeria stramta,purtarea indelungata a slipului umed, dar si o toaleta neadecvata a zonei intime ar putea modifica echilibrul microorganismelor de la nivelul vaginului pot facilita, de asemenea, aparitia acestei afectiuni.
Nu in ultimul rand, sistemul imunitar are un rol extrem de important in declansarea candidozei vaginale, aceasta fiind mai frecventa in cazul femeilor cu imunitate scazuta ca urmare a infectiei HIV, tratamentului pentru cancer sau tratamentului cu corticosteroizi.
Dintre speciile de candida prezente in organism, Candida albicans provoaca cel mai frecvent cadidoza vaginala. Candidozele vaginale cauzate de alte tipuri de ciuperci pot fi mai dificil de tratat si pot necesita tratamente mai agresive.
Candidoza in sarcina

Este cea mai frecventa infectie care poate sa apara in timpul sarcinii – se dezvolta ca urmare a nivelului crescut de estrogen din organism, insa fara sa afecteze fatul sau sarcina. Totusi, daca la nastere, mama prezinta o infectie cu Candida, este posibil sa o transmita sugarului – in cazul lui, infectia se manifesta in special la nivel bucal sau esofagian. Daca esti insarcinata, cere sfatul medicului inainte de administrarea oricarui tip de tratament, inclusiv a celor impotriva candidozei.

Preventie

Pentru a reduce riscul de infectii vaginale fungice, poarta lenjerie din bumbac, fara fire sintetice, si pantalonii care stau prea stransi pe corp si nu lasa pielea sa respire.
De asemenea, evita urmatoarele:

Spalaturile vaginale, care indeparteaza unele dintre bacteriile normale din vagin si care te protejeaza de infectii

Produsele feminine parfumate, inclusiv gelurile spumante de dus, absorbantele si tampoanele interne parfumate

Baile fierbinti si foarte fierbinti

Folosirea antibioticelor care nu sunt necesare – in raceli sau alte infectii virale

Sa ramai in haine ude pe perioade lungi, precum costumul de baie sau echipamentul cu care mergi la sala de fitness

In timpul menstruatiei, schimba absorbantul sau tamponul cat mai des

Daca ai diabet, tine-l sub control si masoara-ti regulat glicemia. Afla de aici cum reduci riscul de diabet.

Dupa ce folosesti toaleta, sterge-te intotdeauna dinspre fata inspre spate

Diagnostic

Pentru a diagnostica o infectie fungica, medicul poate:

Sa iti adreseze intrebari cu privire la istoricul medical. Informatiile utile pot sa faca referire la infectii vaginale din trecut sau infectii cu transmitere sexuala (ITS)

Sa efectueze un examen pelvin. Medicul examineaza organele genitale externe observand semnele infectiei. Dupa aceea, medicul introduce un instrument (speculum) in interiorul vaginului pentru a mentine deschisi peretii vaginali pentru a examina vaginul si colul uterin – partea de jos, mai ingusta, a uterului.

Va recomanda analiza secretiilor vaginale. Medicul recolteaza o mostra de fluid vaginal si o va trimite la laborator pentru a determina tipul de ciuperca ce a determinat infectia fungica. Indentificarea ciupercii ajuta medicul sa prescrie cel mai eficient tratament pentru a preveni recidiva infectiei.
Tratament
Tratamentul infectiilor fungice depinde de severitatea si frecventa acestor infectii. In cazul episoadelor cu simptome usoare spre moderate, medicul poate recomanda:

Terapie vaginala de scurta durata. Administrarea medicamentelor antifungice timp de 3-7 zile vindeca de obicei infectia. Medicatia antigungica – disponibila sub forma de crème, unguente, tablete si supozitoare – include miconazole si terconazol.
Medicamente orale in doza unica. Medicul poate prescrie un medicament oral luat in prize unica – fluconazole. Medicatia orala nu este recomandata daca esti insarcinata. Pentru a gestiona simptomele mai severe, ti se poate recomanda sa iei doua doze la distanta de 3 zile.
Mergi la medic daca tratamentul nu amelioreaza simptomele sau daca simptomele recidiveaza in decurs de doua luni.

Daca simptomele sunt severe sau ai infectii fungice frecvente, medicul poate recomanda:

Terapie vaginala pe termen lung. Medicul poate prescrie medicatie antifungica administrata zilnic timp de 2 saptamani, pe urma o data pe saptamana timp de 6 luni.
Medicatie orala multi-doza. Medicul poate prescrie doua sau trezi doze de medicatie antifungica pentru a fi administrata oral. Acest tip de tratament nu este recomandat in cazul femeilor insarcinate.
Tratament rezistent la azoli. Medicul poate recomanda acid boric – un ovul de introdus in vagin. Medicamentul poate fi letal daca este luat oral si este folosit doar pentru a trata ciuperca candida rezistenta la agentii antifungici obisnuiti.
O candidoza netratata poate patrunde in sange (candidoza invaziva) si poate ajunge, astfel, la organe vitale, precum plamani, ficat sau valvele cardiace. Frecvent, nu este nevoie de tratamentul partenerului. Totusi, daca ai candidoza vaginala recurenta, medicul ar putea recomanda tratarea partenerului daca acesta are simptome de infectie genitala.

Tipuri de candidoza
Pe langa candidoza vaginala, cea mai frecventa forma, exista mai multe tipuri de candidoza:

Candidoza orala
Este localizata la nivelul cavitatii bucale si se manifesta prin aparitia unor pete albicioase pe limba, obraji, gingii, amigdale sau gat, care pot sangera daca sunt atinse, gust neplacut, senzatia de arsura sau de usturime bucala, inrosirea si inflamarea cavitatii bucale si a gatului, aparitia unor fisuri la nivelul colturilor gurii. Este frecventa la nou-nascuti, la varstnici si la persoanele cu sistem imunitar scazut.

Candidoza orofaringiana
Se depisteaza printr-un exsudat faringian si afecteaza pacientii cu HIV, pacientii spitalizati indiferent de boala preexistenta, pacientii diabetici si persoanele care au cancer.

Candidoza inghinala
Se manifesta prin aparitia unor iritatii in zona inghinala. Infectia este insotita de prurit (mancarime) vulvar, inrosirea organelor genitale si aparitia senzatiei de usturime si prurit.

Candidoza mamara
Este o infectie localizata la nivelul sanului, in jurul mameloanelor si apare mai ales in timpul alaptarii.

Candidoza digestiva sau intestinala
Se manifesta prin stari de disconfort la nivel abdominal, diaree, constipatie, flatulenta, crampe, gaze. Studii recente arata ca dezvoltarea excesiva a ciupercii Candida este asociata cu o serie de boli ale tractului intestinal precum colita ulcerativa si Boala Crohn.

Candidoza esofagiana
Apare atunci cand candida se raspandeste din cavitatea bucala inspre esofag. Infectia afecteaza indeosebi persoanele cu imunitate redusa (candidoza esofagiana este una dintre cele mai frecvente infectii ale persoanelor cu HIV).

Sursa: reginamaria. ro

#Iubim_Braşovul
#Educație_Sanitară
#Business_Living_Grupul_Iubim_Brașovul
#TotuldespreSănătate

Articole similare

Sus