Tradiția românească abundă în obiceiuri magice, în pactici cu străvechi origini, ce se pierd în negura timpurilor, până când nu avem înscrisuri despre ele.
Vă întrebați de ce în tradiția românească apare de multe ori numele de Ursu sau Lupu?
Un astfel de obicei, care de multe ori avea efect miraculos, este și vinderea simbolică a copilașului bolnav către o rudă sau o soră pe viață, despre acest obicei al sorei pe viață vom povești în alt episod.
Ion Ghinoiu în Calendarul Țăranului Român amintește despre acest obicei magic.
În tradiția românească, se credea că viața copilului grav bolnav poate fi salvată, printre altele, și prin vinderea lui simbolică unei mame căreia i-au trăit toți copiii: “Și l-am vândut sorii mele când l-or adus de la biserică. Eu eram în casă. Moașa și sora mea, afară. Moașa mi-o dat copilul pe fereastră. Eu l-am dat pe fereastră sorii mele: Îți vând copilul asta – Ion – Îl cumpăr, zise ea, și mi-o dat câțiva bani pe care i-am pus după hornul casei. Apoi întotdeauna băiatul i-o spus sorii mele mama și mie Soi.
Un alt obicei des întâlnit este acela prin care copilul bolnav se introducea de trei ori pe gura cămășii și se scotea pe la poale, moarte și naștere simbolică.
Deseori se putea întâlni obiceiul îngropării terapeutice, obicei de origine dacică, prin care copilul bolnav era introdus pe o gaură săpată în pământ și scos sănătos la viață printr-un mic tunel, pe o altă gaură.
Indiferent de soluția adoptată, principiul era același, moartea simbolică a copilului bolnav prin intrarea sufletului pe o gaură și renașterea celui sănătos prin ieșirea lui pe altă gaură.
Cu acest prilej se abandona numele copilului mort simbolic și i se acordă un nume de fiară, de obicei Ursu sau Lupu, de care să se sperie boala și moartea.
Frecvența acestor nume Ursu sau Lupu confirmă extensiunea acestei practici magice.
Aceste obiceiuri cu origini păgâne au reprezentat soluții ale vremurile vechi în care nu existau alte soluții de vindecare, și acestea reprezentau de cele mai multe ori ultima speranța a părinților în salvarea pruncilor.
Sursă: Ion Ghinoiu – Calendarul Țăranului Român
Sursa foto: pexels
