Brașovul își îmbunătățește semnificativ poziția în clasamentul mondial
Recent, Brașovul a reușit să facă un salt impresionant de 160 de poziții în clasamentul global al ecosistemelor de startup-uri, conform raportului Global Startup Ecosystem Index 2026 elaborat de StartupBlink. Acest avans este cel mai mare dintre toate orașele din România, demonstrând astfel potențialul său de dezvoltare în domeniul antreprenoriatului tehnologic.
Oradea și Timișoara: o competiție în creștere
Raportul a evidențiat o schimbare semnificativă în peisajul startup-urilor din România, Oradea fiind acum al treilea ecosistem cel mai important, depășind Timișoara. Astfel, Bucureștiul și Cluj-Napoca își mențin pozițiile de lideri, cu un procent cumulativ de 84,4% din scorul național. Deși Bucureștiul concentrează 71,4% din punctajul total al ecosistemelor locale, orașele din provincie, cum ar fi Brașovul și Oradea, au demonstrat un ritm de creștere semnificativ mai mare.
Performanțele Bucureștiului în context regional
În ceea ce privește capitala, Bucureștiul a urcat patru poziții, ajungând pe locul 112 la nivel mondial, cu o creștere de 12,7% a scorului ecosistemului local. Aceasta este o realizare notabilă, având în vedere că orașul rămâne lider în Balcani pentru al șaselea an consecutiv. Totuși, avansul rapid al Sofiei, care a depășit Atena și a ajuns pe locul al doilea în regiune, aduce o competiție tot mai acerbă pentru București.
Compararea ecosistemelor din România și Bulgaria
Raportul arată că Bulgaria, cu un loc 40 la nivel mondial, se situează înaintea României, care ocupă locul 44. În ciuda acestui fapt, România a făcut progrese, urcând cu patru poziții față de ediția anterioară. Bucureștiul se remarcă în sectorul inteligenței artificiale, unde ocupă locul 82 în clasamentul mondial.
Cluj-Napoca și Oradea: creșteri notabile
Cluj-Napoca continuă să fie un jucător important în ecosistemul de startup-uri din România, urcând 49 de poziții până pe locul 336, cu o creștere anuală de 51,2%. Cu un scor de 1,546 puncte, orașul contribuie cu 13% la totalul național. Oradea a surprins pe toată lumea, avansând 137 de poziții la nivel mondial, până pe locul 592, cu o creștere de 99,5% a scorului. Aceasta a permis orașului să depășească Timișoara în clasamentul național, ocupând acum poziția a treia.
Brașovul și Iașiul: exemple de succes
Brașovul a înregistrat o creștere de 97,7%, ceea ce l-a propulsat pe locul 817 în ierarhia globală, menținându-se pe poziția a șasea în România. De asemenea, Iașiul a avut o evoluție pozitivă, cu o creștere de 60,6% și un avans de 81 de locuri, ajungând pe poziția 738 la nivel mondial. Orașul de pe malurile Bahluiului reprezintă 2,8% din scorul național.
Timișoara: o scădere surprinzătoare
Pe de altă parte, Timișoara este singurul oraș din primele șase ecosisteme românești care a coborât în clasamentul mondial. Deși scorul său a crescut cu 24,2%, orașul a pierdut o poziție, ajungând pe locul 650. Aceasta subliniază faptul că o creștere a scorului nu garantează neapărat un avans în clasament, poziția unui oraș fiind influențată de performanțele celorlalte ecosisteme evaluate.
Nouă orașe românești în clasament
În total, nouă orașe din România sunt incluse în clasamentul realizat de StartupBlink, cu șase dintre ele în topul 1.000 mondial. Printre acestea se numără și Sibiu, Craiova și Târgu-Mureș, care au avut evoluții variate. Sibiul a urcat 69 de poziții, ajungând pe locul 1.109, în timp ce Craiova a avansat 80 de locuri, până pe poziția 1.286. Târgu-Mureș, în schimb, a înregistrat cea mai slabă evoluție, coborând 115 poziții.
Structura ecosistemului românesc de startup-uri
Concentrarea activității în București rămâne ridicată, dar raportul sugerează că structura ecosistemului românesc se aliniază unui model obișnuit, cu un centru principal și mai multe orașe secundare. Scorul Capitalei este de aproximativ 5,5 ori mai mare decât cel al Clujului, în timp ce celelalte orașe contribuie cu ponderi individuale de sub 5% din totalul național.
Metodologia de evaluare a ecosistemelor de startup-uri
StartupBlink definește un startup ca o afacere care folosește soluții inovatoare bazate pe tehnologie și are potențialul de a se extinde la scară mare. În ediția din 2026, a fost introdusă o nouă structură de analiză, formată din trei piloni și zece categorii funcționale, care ajută la evidențierea atuurilor și vulnerabilităților fiecărui ecosistem. Această metodologie permite o evaluare detaliată a performanței orașelor și a contribuției lor la ecosistemul național.

