Ești aici
Home > Artă și Tradiție > Ansamblul Zestrea Săceleană în Academia Artelor Tradiționale din România

Ansamblul Zestrea Săceleană în Academia Artelor Tradiționale din România

La începutul lunii martie, Ansamblul Zestrea Săceleană și coordonatorul acestuia, Ștefan Lupu au fost incluși în Academia Artelor Tradiționale din România, forumul național al celor mai valoroși creatori populari din țara noastră.

Centrul Cultural Reduta prezintă  ON-LINE în 26 martie, ora 12.00

Înmânarea diplomelor a avut loc într-un cadru festiv, la Săcele, la evenimentul organizat cu sprijinul Serviciului Cultură Tradițională – Centrul Cultural “Reduta” participând și prof. dr. Corneliu Bucur, fost director al Muzeului Astra din Sibiu.

Ansamblul a fost înființat în anul 2017 la inițiativa lui Ștefan Lupu și are în componența sa 36 de membrii, cu vârste cuprinse între 50 și 87 ani. Repertoriul este alcătuit din cântece și jocuri specifice mocanilor săceleni. “Cucuruz cu frunza-n sus”, “Am un leu și vreau să-l beu”, “Vară, vară, primăvară” sunt doar câteva din cântecele interpretate de membrii ansamblului, tabloul coregrafic fiind reprezentat de jocuri “Lezeasca”, “Mânioasa” ori “Ofticuța”.

În vara anului trecut, Serviciul Cultură Tradițională – Centrul Cultural “Reduta” poposea în gospodăria lui Fane Lupu de pe strada Mocanilor, unde au fost realizate două filme despre activitatea meșterului, colecționarului și artistului din Satulung. Este vorba de “Povestea porților mocănești” material difuzat în 2020 și care aduce în prim plan aceste elemente arhitecturale unice în țara noastră și “Zestrea Săceleană. Colecția etnografică Ștefan Lupu”, programat să apară în vara acestui an.

Ștefan Lupu s-a născut la 27 martie 1953, în satul Araci situat la limita dintre județul Covasna și Brașov, fiind cel mai mic din cei 12 copii ai unei familii de agricultori. La vârsta de 10 ani a primit de la tatăl său, un acordeon, iar un an mai târziu înființa prima formație de dansuri: număra 8 perechi, era formată din frații, cumnații și soțiile lor și au reprezentat comuna la un concurs național. În Săcele, a venit la şcoală, în 1968. Aici s-a angajat și tot aici a cunoscut-o pe Adela Ciobanu, urmașa unei familii de mocani, cea care avea să-i devină soție.

Obiectele cu specific mocănesc salvate de la pieire, porțile recondiționate, dar și cele realizate, ansamblul – cântecele, jocurile, costumele confecționate, evenimentele inițiate și susținute precum Ziua Bunului Vecin, reprezintă Colecția Etnografică Ștefan Lupu ce atestă dorința acestuia de a menține vie moștenirea cultural-identitară a unei dintre cele mai importante comunități de mocani din țara noastră.

lhttps://centrulculturalreduta.ro/story/povestea-portilor-mocanesti

Gabriela Bularca – Realizator Grupul Iubim Brasovul

Articole similare

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Sus