Ești aici
Home > Business & Living > Sfințirea Altarului Bisericii Sf. Nicolae din Schei, Inaugurarea ”Aleii cu Stele” și dezvelirea Bustului Sf. Ierarh Mitropolit Andrei Șaguna, duminică la Brașov

Sfințirea Altarului Bisericii Sf. Nicolae din Schei, Inaugurarea ”Aleii cu Stele” și dezvelirea Bustului Sf. Ierarh Mitropolit Andrei Șaguna, duminică la Brașov

Sub Inaltul Patronaj al Mitropoliei Ardealului prin
I.P.S. Mitropolit Dr. Laurentiu Streza Arhiepiscop al Sibiului, Loctiitor al Episcopiei Devei si Hunedoarei si Mitropolit al Ardealului

  Asociația “COLEGIUL DE ONOARE AL BRAŞOVULUI” împreună cu PAROHIA ORTODOXĂ “SF. NICOLAE 1”din Brașov vă invită cu drag  la evenimentele  de   excepție   din  Municipiul Brașov, care vor avea loc duminică- 12 decembrie, începând cu ora 08.30, la Catedrala Voievodală *Sf. Nicolae* din Sheii Brașovului.

Programul va fi urmātorul :

                  *ora 08.30 -Începerea Liturghiei Arhierești  și Sfințirea Altarului-Catedralei Voievodale Sf. Nicolae din Sheii Brașovului secolul XV.

                   *ora 11.30 - Inaugurarea ”Aleii cu Stele” Cinstire Inaintasilor Brașoveni şi dezvelirea Bustului Sf. Mitropolit Andrei Șaguna   

                   * ora 11.50 – Tedeum personalitati omagiate 
                   * ora  13.00  –  Incheierea  Evenimentului 
              (vor  fi  luate  masuri  pentru  prevenirea si combaterea COVID  19)

        La evenimente vor participa: Mitropolitul Ardealului I.P.S dr.Laurențiu Streza,  Preot Paroh Vasile-Filip Prodea, Președintele Onorific al ”Colegiului de Onoare al Braşovului ”- Col.Dr.Alexandru Keresztes, Comandantul Spitalului Militar de Urgenţă ”Regina Maria”,Preşedinte CPMJ Brașov Eugen Ștefan Târnovan,alături de numeroși reprezentanți ai instituțiilor locale și județene.

       Proiectul ”Aleea cu Stele”-Cinstire Inaintasilor Brașoveni, propus şi dezvoltat de Asociaţia „Colegiul de Onoare al Braşovului”, se desfasoară sub Înaltul Patronaj al Mitropoliei Ardealului,  reprezentat de IPS Părinte prof.dr. Laurenţiu Streza, Arhiepiscop al Sibiului, Locțiitor al Episcopiei Devei și Hunedoarei și Mitropolit al Ardealului.

Raspunsurile liturgice vor fi date de Grupul Vocal Anatoly.

Vă mulțumim pentru colaborare și vă așteptăm!

Persoană contact Silvana Șerban, PR ”Colegiul de Onoare al Braşovului”
.
Bordul Colegiul de Onoare al Braşovului

Notă
1.În acest an vor fi dezvelite primele personalități în zona ”Aleii cu Stele” Cinstire Inaintasilor Brașoveni (In loc de “Aleea celebritatilor” vom avea “Aleea cu stele”-pentru ca este marca inregistrata internatională și nu o putem folosi).

Notă Istorică

  1. Biserica „Sf. Nicolae” a fost construită pe locul unde se găsea o cruce de lemn cu șindrilă din anul 1292 și unde a fost ridicată apoi o biserică din lemn, ca loc de închinare al românilor ortodocși din Șcheii Brașovului. Acest lucru a fost atestat de bula emisă de Papa Bonifaciu al IX-lea în anul 1399, prin care se cerea convertirea „schismaticilor” din acest centru ortodox concentrat în jurul lăcașului de cult din Șchei.
    Deși nu se cunosc datele precise ale construirii bisericii, cronicile locale, începând cu cea a protopopului Vasile (din 1628) și a lui Radu Tempea II (din 1741), continuate de mulți alți cronicari, au surprins sporadic momente de evoluție în construirea bisericii. Biserica nu a rămas așa cum a fost clădită inițial, ci a fost mereu refăcută în decursul timpului.
    Biserica „Sfântul Nicolae” în anul 1926
    Cercetările prilejuite de lucrările de restaurare inițiate de Direcția Monumentelor Istorice între anii 1969-1975 au confirmat existența succesivă a trei edificii de cult, începând cu secolul al XIV-lea. Cel dintâi a fost o biserică de lemn, în amintirea căreia, în secolul al XVIII-lea, s-a ridicat un aghiasmatar,[nota 2] folosit și astăzi la Bobotează.[6] Construcția bisericii din piatră cu o navă dreptunghiulară și absida cu patru laturi a fost începută în anul 1495 de către Vlad Călugărul, fost domn al Țării Românești, aflat pe atunci în pribegie pe meleagurile Brașovului.[7] Lucrarea nu a fost terminată, ceea ce l-a determinat pe Neagoe Basarab, domnul Țării Românești, să trimită în anul 1519 bani și meșteri zidari, care au terminat zidirea bisericii într-o nouă formă, mărită față de planul inițial, cu absida poligonală, cu muchii în ax și cu trei contraforturi.
    În anul 1584, cu sprijinul domnitorului Țării Românești Petru Cercel, a fost zidit pridvorul bisericii și a fost împodobit altarul cu multe icoane prețioase. Ulterior, între anii 1595 și 1597, cu ajutorul domnului Moldovei Aron Vodă, a fost înălțat turnul clopotniței și a fost zugrăvit interiorul bisericii. De asemenea, el a donat bisericii prețioase odoare de cult. Pisania bisericii, săpată în piatră și montată deasupra ușii, îi înfățișează pe cei doi voievozi, Petru Cercel și Aron Voda, care au desăvârșit construirea bisericii.
    Alte daruri însemnate au fost făcute bisericii de către Mihai Viteazul (al cărui tablou votiv a fost renovat de Radu Zugravul, în 1694), Petru Rareș, Gheorghe Ștefan, Constantin Brâncoveanu, precum și de mulți dintre enoriași. Chiar și împărăteasa Elisabeta a Rusiei a trimis bisericii daruri scumpe constând în bani și obiecte de cult din metale prețioase.
    În anul 1651 a fost definitivată construcția paraclisului din turnul bisericii (cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”), unic în România, unde se ținea slujba monastică a Miezonopticii. O altă modificare arhitectonică s-a produs în 1733-1734, și anume construirea paraclisului de nord, cu hramul „Buna Vestire”, prin strădania protopopului cronicar Radu Tempea II și cu ajutorul daniei domniței Ancuța, fiica domnitorului Țării Românești Costantin Brâncoveanu. În anii 1750-1752 a fost construit, cu sprijinul negustorilor localnici, cel de al doilea paraclis, spre sud, având ca hram „Înălțarea Domnului”. Acesta se remarca prin iconostasul original cu motive brâncovenești, restaurat după 1975 de către Direcția Monumentelor Istorice.
    În anul 1751 a fost construit turnul cu ceas, în partea de vest a bisericii, din donația împărătesei Elisabeta a Rusiei, alte intervenții fiind realizate ulterior pe cheltuiala voievozilor Grigore Ghica și Constantin Mavrocordat-devenind Catedrala Voivodalâ.
    Biserica a sprijinit Societatea Junilor brașoveni, a contribuit la înființarea primului gimnaziu românesc (1851) și a susținut cu burse la studii în țară și peste hotare numeroși studenți. Tot din inițiativa bisericii s-au înființat numeroase fundații de sprijinire a vieții obștești locale și s-a întemeiat prima bibliotecă publică locală. Biserica s-a implicat în marile evenimente istorice naționale, precum unirea lui Mihai Viteazul, Războiul de Independență, Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române, Marea Unire de la 1918.

Articole similare

Lasă un răspuns

Sus