A fost odată un împărat și o împărăteasă. Aveau de toate, dar soarta nu s-a îndurat să le dăruiască urmași. Casa era pustie și ei deveneau tot mai triști. Timpul se scurgea, iar așteptarea le era zadarnică. Când părea că n-a mai rămas nici un strop de nădejde, împărăteasa a adus pe lume o fetiță. Era o minunăție de copilă și măria sa nu-și încăpea în piele de bucurie. La curte s-a dat un ospăț, cum nu s-a mai văzut până atunci. Au fost pregătite bucate și daruri alese, au venit oaspeți de peste mări și țări.
În capul mesei ședeau cele șapte zâne, care pe atunci umblau prin lume și puteau fi întâlnite peste tot. În fața zânelor, au fost puse tacâmuri din cele mai scumpe și mai delicte: farfurii din porțelan strălucitor, pocale de cristal fin și câte-o cutioară din aur, în care era o lingură, o furculiță și un cuțit. Toate au fost încrustate de cei mai vestiți meșteri.
Când oaspeții s-au așezat la masă și petrecerea era în toi, s-a deschis larg ușa și valvârtej, a intrat cea de-a opta zână, o ursitoare bătrână, pe care împăratul a uitat s-o poftească la ospăț. Dar nu întâmplător fusese uitată! Aceasta n-a coborât din turnul ei de fildeș de o jumătate de veac și lumea o credea moartă demult. Împăratul, când a văzut-o, îndată a poruncit să-i fie pus și ei un tacâm.
Dar nu mai avea cutioară din aur și pentru ursitoarea bătrână! Iar cuțitul, furculița și lingura, care i-au fost aduse, erau din cele mai simple. Zâna bătrână s-a supărat foc. A împins farfuria și pocalul, bolborosind cu răutate. ( va urma…)
Sursa : Cartea povești europene
Teolog prof.Zighi Visarion Isaac Departament minoritati
#Grupul Iubim Brasovul
#Iubim_Braşovul
#TeleviziuneaGrupIubimBrasovul
#Business_Living_Grupul_Iubim_Brasovul #DepartamentMinoritati