Un om și un robot au în comun faptul că acțiunile amândurora au la bază o programare realizată în trecut. Așa cum robotul are un cod computerizat după care funcționează, omul are obiceiuri care sunt menținute de amintirile păstrate în rețelele neuronale ale creierului său. Atunci când apare un stimul intern sau extern care activează aceste amintiri, ele activează la rândul lor gânduri, emoții și comportamente. Așadar, activarea inconștientă a acestei programări ne determină să acționăm iar și iar în același fel.
Totuși, oamenii nu sunt roboți! Noi avem un creier, „organ social al adaptării„, a cărui creștere și organizare poate fi modelată și remodelată de experiențele continue prin care trecem.
Din nefericire, obiceiurile pe care ni le-am construit pe baza experiențelor anterioare neplăcute sau traumatice ne pot limita capacitatea de a ne adapta la situații noi. În acest fel, dinamica dintre obicei și nevoia de a ne adapta poate deveni una foarte tensionată. Creierul nostru are uneori „prostul obicei” de a acționa automat împotriva eforturilor noastre.
Aceste obiceiuri pe care le manifestăm de-a lungul timpului ne oferă un sentiment de siguranță, aduce predictibilitate și ne dă senzația că deținem controlul, iar atunci când încercăm să spargem aceste tipare putem fi învăluiți în anxietate.
Partea frumoasă este aceea că, în ciuda numeroaselor rezistențe, schimbarea este firească și este parte din viața noastră. Uneori prezentul ne forțează să ne schimbăm, alteori alegem să ne schimbăm pentru că vechile noastre obiceiuri sunt dureroase sau nu se mai potrivesc cu persoana care suntem astăzi și pornim în căutarea noului.
Dacă reușim să tolerăm acest val de anxietate născut din nesiguranță și ne continuăm călătoria, inevitabil vom îmbrățișa schimbarea.
Iubim Brașovul vă aduce o nouă rubrică de informații utile. Aripi de psiholog – rubrică informativă realizată de Cristina-Adriana Prundaru, psiholog și realizator Grupul Iubim Brașovul.