Ești aici
Home > Spiritualitate > Gândiți frumos!

Gândiți frumos!

Într-o zi de 3 martie, în anul 1929, se năștea cel ce avea să fie Părintele Teofil Părăian, fost duhovnic al mănăstirii Brâncoveanu, de la Sâmbăta de Sus. Personalitate marcantă a duhovniciei românești, părintele Teofil a rămas în mintea și inima multor credincioși care l-au ascultat, l-au văzut, au primit sfaturi de la el. Cu ocazia aceasta, vă punem înainte un text care îi aparține, cu îndemnul care îi era tare pe plac: Gândiți frumos!

„Eu cred că nu poate exista un îndemn mai frumos decât “GÂNDIŢI FRUMOS”! Ce înseamnă să gândiţi frumos? Înseamnă să nu te gândeşti la ceva frumos într-o anumită clipă, ci să gândeşti frumos în orice clipă, să fii atent la gânduri, să selectezi gândurile care trec prin minte, să reţii gândurile cele bune şi, în măsura în care există posibilitatea, să le dai grai şi să le întrupezi în fapte. Este foarte important să ştim că gândurile noastre le mai ştie cineva: le ştie Dumnezeu, le ştie Domnul Hristos care e Dumnezeu adevărat şi om adevărat. Domnul Hristos are în vedere gândurile noastre. De asemenea, având în vedere că prin mintea noastră trec tot felul de gânduri şi bune şi rele, şi frumoase şi urâte, este important să fim cu luare aminte la gânduri, să gândim frumos.

DE CE? Pentru că dacă gândim frumos şi numai frumos, atunci trăim frumos şi numai frumos, şi dacă gândim frumos şi trăim frumos, suntem fericiţi. Şi fericirea este mai aproape de tinereţe decât de bătrâneţe. Tinerii prin structura lor, prin năzuinţele lor, prin felul lor de a se angaja în anumite acţiuni, sunt mai aproape de fericire, sunt mai aproape de realizări care să le dea mulţumire şi fericire. Şi tinerii mai sunt cumva fericiţi, în sensul ca nu au un trecut lung care să fie pătat de gânduri rele, de fapte necuviincioase, de vorbe nelalocul lor, pentru că tinereţea este mai aproape de copilărie, iar copilăria este într-un fel idealul creştinului. Ştiţi că în poveştile noastre este vorba de “tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. Nu în sensul ca să rămână omul la tinereţe şi să nu ajungă la bătrâneţe. Nu în sensul să rămânem la copilărie ca fază de început, ci să ne menţinem în sfera copilăriei în ceea ce priveşte: seninătatea, nerăutatea sau răutatea fără durată şi în cea ce priveşte nevinovăţia câtă este in copilărie. Bătrâneţea nu trebuie să o înţelegem ca o vârstă a neputinţei, o vârstă a morţii înainte de moarte. Ci (să) o înţelegem ca o bătrâneţe fericită”.

Foto: Basilica.ro

Articole similare

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Sus