Ești aici
Home > Juridic > Guvernul a aprobat în ședința de joi Strategia naţională şi Planul de acţiuni aferent pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură

Guvernul a aprobat în ședința de joi Strategia naţională şi Planul de acţiuni aferent pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură

Guvernul a aprobat în ședința de joi Strategia naţională şi Planul de acţiuni aferent pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură, a anunțat Alexandru Muraru, consilier onorific al premierului, reprezentant special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi a Xenofobiei.

„Guvernul a adoptat, astăzi, prin hotărâre de guvern, prima Strategie naţională şi Planul de acţiuni aferent pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură. Practic, România, începând de astăzi, are o Strategie naţională, are un plan de măsuri concrete, cu finanţări, cu termene clare. Această Strategie vine ca urmare a unui context internaţional şi a unor realităţi interne. România se alătură unui număr de state membre care au adoptat, până acum, astfel de documente strategice, fie pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, fie într-un cadru mai larg pentru prevenirea şi combaterea altor forme de intoleranţă, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură, violenţă politică sau simbolică”, a declarat Alexandru Muraru, joi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Mesajul guvernului este de toleranță zero față de amenințările cu caracter antisemit, xenofob, față de radicalizări, discurs instigator la ură, diverse forme de intoleranță, discriminare, violență politică sau simbolică, a mai arătat Alexandru Muraru, adăugând că decizia este, totodată, un semnal de solidaritate față de partenerii europeni și internaționali, față de societate, de comunitățile și grupurile vulnerabile. În același timp, adoptarea strategiei este oficializarea ranforsării tuturor instituțiilor relevante pentru prevenirea și combaterea acestor fenomene.

Cui se se adresează strategia

Această strategie națională are scop preventiv și se va implementa pentru a evita atentatele și evoluțiile negative din alte țări, precum și pentru a sancționa faptele de antisemitism, xenofobie, sau care sunt asociate radicalizării și discursului instigator la ură.

Grupul țintă este format din elevi, studenți, profesori, angajații instituțiilor publice, societate civilă, potrivit comunicatului.
Realizarea și adoptarea acestui document vine ca urmare a unor recomandări de la nivelul UE și a altor organizații internaționale la care România este parte, dar și în urma evoluțiilor de pe plan global. Creșterea exponențială în lume a actelor de violență asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură, incidente violente din Europa sunt motive suplimentare care recomandă un document strategic cu măsuri concrete.  
Impactul Strategiei va fi evaluat anual prin monitorizare timp de trei ani de către un coordonator național, iar după trei ani va fi adoptată o nouă Strategie. Resursele financiare necesare implementării Strategiei provin de le bugetul de stat, fonduri UE, fonduri externe nerambursabile, donații. 

Câte țări mai au astfel de strategii

În Uniunea Europeană, șapte state au adoptat (printre care Germania, Austria, Franța), până în prezent, documente strategice pentru prevenirea și combaterea antisemitismului iar alte șapte state au inclus combaterea acestui fenomen într-o strategie mai largă privind libertatea de religie, lupta împotriva radicalizării și a discursului instigator la ură.
„În privința României, nu au fost comise până acum acte de violență de natură teroristă, dar există riscul de a se produce în viitor, având în vedere modul și ritmul de propagare a discursului instigator la ură. Pe de altă parte, pe teritoriul României au avut loc acte de vandalism și alte incidente îndreptate împotriva persoanelor aparținând unor minorități etnice și religioase. România se confruntă cu cazuri de auto-radicalizare, inclusiv a unor cetățeni români, urmare a expunerii acestora, în principal în mediul online, la diverse mesaje extremiste, radicale sau teroriste”, arată comunicatul.
De asemenea, această strategie și planul de acțiune aferent vor aduce pentru prima dată, date statistice complete de la nivel local și central, cu privire la modalitățile de manifestare a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Se așteaptă ca măsurile care vor fi implementate în următorii ani să contracareze  teoriile conspiraționiste şi ştirile false, inclusiv mesajele stigmatizante, care pun la încercare rezilienţa societăţii româneşti.

Obiectivele strategiei

Obiectivele strategiei urmăresc asigurarea protecției grupurilor vulnerabile în fața antisemitismului, antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, îmbunătățirea mecanismelor de colectare a datelor despre aceste amenințări sau infracțiuni și crearea de mecanisme complementare noi care măsoară percepția publică, evaluarea actualelor programe de formare profesională a instituțiilor cu atribuții în combaterea și prevenirea acestor fenomene, măsuri pozitive pentru promovarea toleranței, educației civice și rezilienței societății, respectiv continuarea demersurilor pe plan internațional pentru combaterea acestor fenomene.
Ca urmare a acestei strategii, se va crea un grup de lucru pentru a evalua nivelul de amenințare pe care îl reprezintă aceste fenomene pentru grupurile vulnerabile, dezvoltarea unei metodologii la nivelul Ministerului Afacerilor Interne unitare pentru identificarea și raportarea infracțiunilor motivate de ură, manifestărilor antisemite, incidentele asociate xenofobiei, rasismului și radicalizării, anchete sociologice privind percepția acestor fenomene, evaluarea și îmbunătățirea actualelor programe de formare profesională a ofițerilor și agenților de poliție implicați în combaterea acestor fenomene, evaluarea manualelor și disciplinelor actuale relevante din învățământul gimnazial și cel liceal și a programelor de pregătire profesională pentru profesori care predau subiecte relevante, respectiv a celor din învățământul universitar, înființarea unor programe de masterat și doctorat în domeniul studierii antisemitismului, xenofobiei, discursului instigator la ură și a mijloacelor pentru a preveni și combate aceste fenomene, elaborarea și implementarea unor proiecte pilot pentru cultivarea empatiei și toleranței, evaluarea actualelor programe culturale relevante și inițierea de programe care implică arta, amenajarea și inaugurarea muzeelor, realizarea unor sesiuni de informare și continuarea cooperării cu alte state în cadrul unor organizații internaționale.

Se va înființa Muzeul Istoriei și Culturii Romilor

Printre alte măsuri concrete ale strategiei: realizarea de sondaje și cercetări sociologie anuale care să determine nivelul percepției asupra acestor fenomene în societate; evaluarea disciplinelor actuale din învățământul gimnazial „Educația socială”, „Istorie”, „Istoria și tradițiile minorităților”, precum și a celor din învățământul liceal „O istorie a comunismului din România”, „Istoria Evreilor. Holocaustul” și elaborarea unor propuneri pentru revizuirea acestora; evaluarea conținuturilor academice ale actualelor programe de pregătire ale Academiei Naționale de Informații ”Mihai Viteazul”, în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură; vizează elaborarea sau multiplicarea de programe educaționale locale și naționale, precum „Să ne cunoaștem eroii”, Holocaustul împotriva Romilor – Samudaripen”, „Sighetu-Marmației – Auschwitz trail”, „Marșul vieții în România”. Toate acestea au, în planul de acțiune aferent strategiei,  termene și bugete concrete pentru realizarea lor.
Totodată, strategia oficializează începerea demersurilor pentru înființarea unui Muzeu al Istoriei și Culturii Romilor. De asemenea, prin această strategie națională se recomandă universităților din România să integreze în cartele lor „Codul de conduită în universitățile din România pentru prevenția și sancționarea incidentelor antisemite”, dar și realizarea și promovarea unui „Cod de conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură”, se precizează în comunicat.
Instituțiile implicate în elaborarea şi implementarea strategiei sunt Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Educației, Ministerul Culturii, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim-ministrului și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, beneficiind de sprijin și consiliere din partea Federației Comunităţilor Evreieşti din România, Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului, Avocatului Poporului, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Agenţiei Naţionale pentru Romi şi Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în calitate de invitaţi permanenţi, precum şi din partea Institutului Naţional al Magistraturii și B’nai B’rith, în calitate de invitaţi.sursa guv

Puteți să cunoașteți legile accesând portalul legislativ. Cele mai importante acte normative sunt explicate pe înțelesul tuturor de către asociația VeDem Just pe site-ul organizației, pe contul de FB al proiectului de educație juridică și în cadrul aplicației pentru telefonul mobil Lege-n-Dar.
Eugen Târnovan -Preşedinte CPMJ Brașov, CPMJ Brașov de pe lânga Curtea de Apel Brașov partener si promotor al proiectului, Grupul Iubim Brașovul partener al proiectului

Articole similare

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Sus