duminică, 24 septembrie 2023
  • Acasă
  • Echipa
  • Contact
  • Testimonial
Iubim Brasovul Bussines & Living MEDIA
  • Noutăți
  • Emisiuni TV online
  • Business & Living
    • Cultură
    • Educație
  • Juridic
  • Fiscalitate
  • Artă și Tradiție
  • Spiritualitate
  • Ghid turistic
  • Sport și sănătate
  • Voluntariat
Niciun rezultat
Vezi toate rezultatele
  • Noutăți
  • Emisiuni TV online
  • Business & Living
    • Cultură
    • Educație
  • Juridic
  • Fiscalitate
  • Artă și Tradiție
  • Spiritualitate
  • Ghid turistic
  • Sport și sănătate
  • Voluntariat
Niciun rezultat
Vezi toate rezultatele
Iubim Brașovul Bussines & Living MEDIA
Niciun rezultat
Vezi toate rezultatele
Acasă Artă și Tradiție

OUĂLE DE PAȘTI – propunere de înscriere a ouălor încondeiate în Inventarul Național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial.

Gabriela Bularca de Gabriela Bularca
28 aprilie 2021
in Artă și Tradiție
0
0
OUĂLE DE PAȘTI – propunere de înscriere a ouălor încondeiate în Inventarul Național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial.
0
AFIȘĂRI
Share on FacebookShare on Twitter

În anul 2022, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial va realiza fișa de înscriere a ouălor încondeiate în Inventarul Național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial.
 În acest context, CS II dr. Ioana Baskerville, din cadrul comisiei amintite, constituite la nivelul Ministerului Culturii, a realizat un frumos istoric al ouălor încondeiate, care sperăm să aducă și mai multă însemnătate acestui obicei, în pragul Joii Mari.

Unde și când a apărut această tradiție

Specialiștii consideră că obiceiul vopsirii ouălor a apărut și s-a manifestat, cu precădere, în zona dintre Munții Balcani și până la ramificațiile nordice ale Munților Carpați, pe cursul inferior și mijlociu al Dunării, fiind ulterior împrumutat în regiunile din jurul acestui areal.

În spațiul locuit de români, prima mențiune documentară despre asocierea sărbătorii pascale cu ouăle roșii apare în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, într-o notă din jurnalul unui călător turc care poposise în acea perioadă în Oradea.

În calendarul popular

Ca simbol universal al regenerării, oul a fost în mod natural asociat cu echinocțiul de primăvară și anotimpul renașterii naturii, dar și cu prăznuirea creștină a miracolului Învierii lui Iisus Hristos. Astfel, ca element reprezentativ în cadrul obiceiurilor calendaristice de primăvară, oul vopsit sau împodobit cu ornamente tradiționale se transformă în urare pozitivă adresată celor din jur și în simbol al speranței.

OUĂLE DE PAȘTI – propunere de înscriere a ouălor încondeiate în Inventarul Național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial.

Legende populare explică miracolul apariției ouălor roșii sub crucea Răstignirii, acolo unde Maica Domnului (sau Maria Magdalena) așezase un coș cu ouă.

Conform credințele populare, ouăle se vopsesc în ziua de joi (la aromâni, de exemplu: Gioia mari) sau vineri din ultima săptămâna Postului Mare (în Oltenia, Banat, Crișana, Maramureș), numită și „Vinerea ouălor”, sau în sâmbăta dinaintea Paștelui (în restul regiunilor).

Ouăle vopsite (monocrome)

Din punct de vedere istoric, se consideră că simpla colorare a ouălor a precedat procedeul complex al desenării de ornamente pe coaja acestora. În spațiul românesc, culorile tradiționale sunt: roșul (simplu, cărămiziu, întunecat, aprins, potolit, purpură, culoarea macului, vișină putredă ș.a.), apoi galbenul, verdele, maroul, negrul, albastrul, movul ș.a.m.d.

În comunitățile tradiționale românești, aceste culori erau obținute în mod natural din frunze, flori, fructe, scoarță și rădăcini de arbori, care erau amestecate, pisate, macerate, fierte etc. De exemplu, roșul era obținut din lemnuș sau lemn de băcan, galbenul din scoarță de dracilă, verdele din coji de salbă moale, maroul din frunze de nuc, negrul din rădăcini de ștevie. 

Ouăle ornamentate (policrome)

Treptat, înfrumusețarea și potențarea valorilor magico-rituale ale ouălor s-a dezvoltat de la simpla colorare la ornamente din ce în ce mai sofisticate și rafinate. Cele mai vechi ouă ornamentate aveau desene albe pe fond roșu sau invers. Surse de inspirație pentru diversele simboluri a fost și ornamentica tradițională a cusăturilor și țesăturilor, ceramicii, crestăturilor pe lemn ș.a.m.d.

Cele mai răspândite ouă ornamentate la români sunt cele încondeiate, dar există și ouă ornamentate prin gravare (zgâriere), prin aplicare de mărgele, folosirea petalelor de flori, a frunzelor.

Ouăle încondeiate 

Sunt cunoscute sub diverse denumiri, în funcție de arealul etnografic: împistrite (închistrite, încrestate), pestrițe, cu picățele, picurate, înflorite, învârstate, scrise, pictate, muncite, muiarea oaulilor (în dialectul aromân) ș.a.

Tehnica încondeierii presupune aplicarea de straturi succesive de culoare în paralel cu realizarea ornamentelor cu ceară fluidă peste respectiva culoare, pentru protejarea acesteia, operațiune urmată de îndepărtarea succesivă a fondului cu ajutorul unor substanțe specifice (oțet, sare de lămâie, borș acru, zeamă de varză). La final, oul era ținut în preajma unei surse de căldură, care determina topirea cerii, ce se ștergea ulterior pentru a lăsa să se vadă ornamentele.

În sate din județul Vrancea, se întâlnesc și ouă numite „chiclăzuite”, pe care ornamentele realizate cu ceară colorată sunt menținute, rezultând un decor în relief.

Pentru a „scrie” ouăle cu ceară, se folosește chișița (numită și condei, feleșteu, pană de gâscă, tcișiță etc.), un instrument special inventat pentru realizarea diverselor ornamente. Chișița este un bețișor de 10-15 centimetri, la capătul căruia este formată o gaură de mărimea unui ac mai gros, prin care se introduce un cilindru fin de tablă, în interiorul cilindrului se pune un fir de păr de porc pentru ca ceara topită să poată fi distribuită uniform pe suprafața oului. Ceara cu care se lucrează trebuie să fie menținută în stare fluidă cu ajutorul unei surse de căldură (lampa cu petrol, bec).

Procesul „scrierii” începe cu divizarea suprafeței oului în porțiuni egale prin linii longitudinale, latitudinale, oblice, transversale, rezultând o schemă pe baza căreia se construiește ulterior tema compozițională și care înlesnește efortul încondeietoarei. Cele mai desăvârșite ouă încondeiate, din punct de vedere estetic, demonstrează simțul simetriei, al proporției și capacitatea de îmbinare armonioasă a culorilor, și indică implicit calitățile artistice, talentul și migala de care sunt capabile încondeietoarele, persoane fără studii artistice de specialitate.

Mesajul ornamentelor

Cele mai vechi ornamente care au fost realizate pe coaja ouălor au fost, în conformitate și cu principiile generale ale artei populare, și cele mai simple. Ele pot fi ceea ce specialiștii numesc motive astrale sau cosmice: romb, stea, morișcă, vârtelniță ș.a. Alte motive tradiționale sunt cele fitomorfe sau vegetale, inspirate din flora locală (pomul vieții, spicul grâului, frunza stejarului, cârcelul viei, floarea paștelui, vrej ș.a.), zoomorfe (creasta cocoșului, șarpele, peștele, melcul, calul, cerbul, urechile iepurelui ș.a.), antropomorfe (degete, mâna, ochiul, palma ș.a.), creștine (crucea, biserica ș.a.). De asemenea, pe cele mai vechi ouă ornamentate apar și simboluri magice, cum ar fi punctele și hașurile, care semnifică multitudinea și dorința de belșug. Un ornament care apare pe ouăle duse la cimitir în memoria sufletelor celor plecați dintre vii este calea rătăcită (sau drumul întortocheat, drumul pe cea lume), având forma unui labirint și care semnifica dorința comunității viilor de a se proteja de eventualele reveniri ale spiritelor strămoșilor.

În comunitățile tradiționale, ouăle încondeiate se dăruiau cu ocazia sărbătorii pascale membrilor familiei și ai comunității, iar ornamentele transmiteau un mesaj direct corelat cu identitatea destinatarilor. De pildă, agricultorului i se dăruiau ouă pe care figurau unelte agricole (fierul plugului, hârlețul, grebla), păstorului cele legate de ocupația sa (cârja ciobanului, coarnele berbecului), gospodinei pe cele cu unelte și elemente casnice (vârtelnița, cârligul) sau animale și păsări din curte (creasta cocoșului, laba gâștei). Mezinului casei i se dăruia un ou încondeiat cu motivul spiralei, care semnifică în simbolistica tradițională infinitul, fiind astfel exprimată implicit speranța că acesta va trăi ani mulți și fericiți.

În general, ouăle încondeiate sau „scrise” folosesc semnele unui cod cultural special, pe care noi îl putem încă descifra astăzi, dacă vom reuși să ne raportăm la caracteristicile socio-culturale ale societății tradiționale de esență agro-pastorală, la intenția încondeietoarelor de a trimite mesaje despre flora și fauna specifice spațiului carpato-danubiano-pontic. La un nivel complex al sensului, trebuie să înțelegem că ornamentele de pe ouăle încondeiate ne comunică speranța în destinul fericit al ființei umane și bucuria Învierii.

La alte popoare

În forme și culori adaptate fiecărei culturi, ouăle încondeiate sunt realizate și de bulgarii (pisanka și pisana jajce), ucrainenii (pisanka, piska), sârbi (pisanice, pisanci), polonezi (pisanki). Se poate observa că, în limbile slave, denumirile ouălor încondeiate provin de la o rădăcină lexicală slavă care înseamnă „a scrie, a desena, a picta, a zugrăvi”.

Un patrimoniu cultural imaterial românesc viu

Există astăzi încă în spațiul românesc anumite comunități în care vopsitul și înfrumusețarea ouălor care se consumă în perioada Paștilor este o activitate tradițională, izvorâtă din dorința de a le dărui celor apropiați și de a le transmite acestora mesajele unui cod cultural străvechi. De pildă, în satul Doina, din comuna Răuseni, județul Botoșani, ouăle roșii cu ornamente albe reprezentând simboluri astrale și vegetale sunt realizate de câteva femei specializate din sat; spre deosebire de cele roșii simple, aceste ouă sunt cele duse la biserică spre a fi sfințite în noaptea Învierii, precum și mai apoi la cimitir în Lunea Luminată (foto). Aceste ouă nu sunt exponate de muzeu sau obiecte pur estetice, ci alimente tradiționale rituale propriu-zise.

Mai cu seamă în comunități rurale din zona Bucovinei (Ulma, Brodina, Frasin, Vama etc.) și din județele cu care aceasta se învecinează, ouăle încondeiate sunt realizate astăzi cu o măiestrie care le transformă în veritabile obiecte de artă (foto). Ele pot fi apreciate și achiziționate din târgurilor locale și regionale de meșteșuguri organizate în perioada sărbătorilor pascale.

Bibliografie

Ion H. Ciubotaru, Ouăle de Paști la români, Iași, Editura Presa Bună, 2012.

În volumul Patrimoniul Cultural Imaterial din România. Repertoriu. II.A, București, Editura Etnologică, 2014: capitolul Meșteșuguri artistice, categoria „Ouăle încondeiate”

Sursa: Ministerul Culturii

Articol

Tags: oua incondeiatetraditii de paste
Gabriela Bularca

Gabriela Bularca

Related Posts

Centrul Cultural Reduta vă invită la VERNISAJUL Expoziției de pictură CONEXIUNI a pictorului JAN LEAUA
Artă și Tradiție

Centrul Cultural Reduta vă invită la VERNISAJUL Expoziției de pictură CONEXIUNI a pictorului JAN LEAUA

31 iulie 2023
Muzeul de Artă Brașov inaugurează noua fațadă
Artă și Tradiție

Muzeul de Artă Brașov inaugurează noua fațadă

11 iulie 2023
Spectacol de teatru NESFÂRŞITUL BRÂNCUŞI la Centrul Cultural Reduta
Artă și Tradiție

Spectacol de teatru NESFÂRŞITUL BRÂNCUŞI la Centrul Cultural Reduta

8 iulie 2023
Te rugăm să te autentifici pentru a te alătura discuției

Categorii

  • Artă și Tradiție (295)
  • Business & Living (276)
  • Cultură (265)
  • Educație (185)
  • Emisiuni TV online (75)
  • Entertainment (69)
  • Fiscalitate (25)
  • Ghid turistic (13)
  • Juridic (73)
  • Noutăți (269)
  • Spiritualitate (82)
  • Sport și sănătate (79)
  • Subiecte generale (208)
  • Voluntariat (47)

Articole Populare

  • Toate actele necesare atunci când vinzi / cumperi o casă

    Toate actele necesare atunci când vinzi / cumperi o casă

    0 partajări
    Partajează 0 Tweet 0
  • Neurologia

    0 partajări
    Partajează 0 Tweet 0
  • Despre ARICI – în simbolistica românească – e păcat să omori ariciul, pentru că el a urzit pământul si l-a măsurat

    0 partajări
    Partajează 0 Tweet 0
  • Cele mai in voga manichiuri pentru primavara 2023

    0 partajări
    Partajează 0 Tweet 0
  • Incluziunea copiilor cu CES (Cerințe Educaționale Speciale)

    0 partajări
    Partajează 0 Tweet 0
Iubim Brasovul Bussines & Living MEDIA

Iubim Brasovul este un trust MEDIA de referință, destinat promovării și informării, coordonat de un grup de oameni pasionați! Fiecare dintre noi are un alt job. Dar pasiunea și dragostea pentru Brașov, ne-a adus împreună. Și, în același timp, ne face diferiți!

Suntem o echipă dinamică, formată din profesioniști din domenii diferite de activitate, ceea ce face posibil ca Trustul Media „Iubim Brașovul” să poată oferi oricând consultanță și expertiză profesională de specialitate, acoperind o arie diversa.

VIZIUNEA noastră se regăsește în toate canalele de comunicare, prin campaniile gândite de specialiștii noștri, prin emisiuni și invitați. Ne găsești pe Televiziunea Grup „Iubim Brașovul TV iBv Chanell Online”, pe pagina de Facebook „Iubim Brașovul”, pe Youtube și, de asemenea, dacă ne cauți, suntem și pe Linkedin, Instagram sau Twitter.

Urmărește-ne

Centrul Cultural Reduta vă invită la VERNISAJUL Expoziției de pictură CONEXIUNI a pictorului JAN LEAUA

Centrul Cultural Reduta vă invită la VERNISAJUL Expoziției de pictură CONEXIUNI a pictorului JAN LEAUA

31 iulie 2023
Jurnalul psihologului – Nu spune nimanui planurile tale

Jurnalul psihologului – Nu spune nimanui planurile tale

13 iulie 2023
Muzeul de Artă Brașov inaugurează noua fațadă

Muzeul de Artă Brașov inaugurează noua fațadă

11 iulie 2023
Proiecția APROPIEREA / TOO CLOSE, documentarul care vorbește despre problema abuzului asupra minorilor la Centrul Cultural Reduta

Proiecția APROPIEREA / TOO CLOSE, documentarul care vorbește despre problema abuzului asupra minorilor la Centrul Cultural Reduta

8 iulie 2023
Spectacol de teatru NESFÂRŞITUL BRÂNCUŞI la Centrul Cultural Reduta

Spectacol de teatru NESFÂRŞITUL BRÂNCUŞI la Centrul Cultural Reduta

8 iulie 2023

Categorii

  • Artă și Tradiție (295)
  • Business & Living (276)
  • Cultură (265)
  • Educație (185)
  • Emisiuni TV online (75)
  • Entertainment (69)
  • Fiscalitate (25)
  • Ghid turistic (13)
  • Juridic (73)
  • Noutăți (269)
  • Spiritualitate (82)
  • Sport și sănătate (79)
  • Subiecte generale (208)
  • Voluntariat (47)

Abonează-te

Fii la curent cu ultimele noutăți din Brașov!
  • Disclaimer
  • Contact Marketing
  • Politica de Cookies

© 2023 Iubim Brașovul - Din pasiune și dragoste pentru Brașoveni.

Niciun rezultat
Vezi toate rezultatele
  • Noutăți
  • Emisiuni TV online
  • Business & Living
    • Cultură
    • Educație
  • Juridic
  • Fiscalitate
  • Artă și Tradiție
  • Spiritualitate
  • Ghid turistic
  • Sport și sănătate
  • Voluntariat

© 2023 Iubim Brașovul - Din pasiune și dragoste pentru Brașoveni.

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In
Folosim cookie-uri pe site-ul nostru web pentru a vă oferi cea mai relevantă experiență, amintindu-vă preferințele și repetând vizitele. Dând clic pe „Accept”, sunteți de acord cu utilizarea lor.
Setari cookieAccept
revizuieste cookies

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary
Întotdeauna activate
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
CookieDuratăDescriere
cookielawinfo-checbox-analytics11 monthsThis cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checbox-functional11 monthsThe cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checbox-others11 monthsThis cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-necessary11 monthsThis cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-performance11 monthsThis cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy11 monthsThe cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytics
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.
Others
Other uncategorized cookies are those that are being analyzed and have not been classified into a category as yet.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ