Fiind o etnie de sorginte slavă, rușii lipoveni sunt urmașii straoverilor, adică ai adepților credinței ortodoxe de rit vechi din Rusia. Comunități importante de ruși lipoveni din punct de vedere numeric sunt la ora actuală în județele Tulcea, Constanța, Iași, Ialomița, Suceava, Bacău, Brăila, Neamț, Vaslui, Botoșani și în capitala țării, în București.
Credința rușilor staroveri din România este creștin-ortodoxă de rit vechi, păstrată încă din timpul creștinării oficiale a Rusiei Kievene în anul 988 de către cneazul Vladimir Sveatoslavici (980-1015).
Îndeletnicirile tradiționale ale rușilor lipoveni sunt: pescuitul (pentru cei din Dobrogea, în special cei din Delta Dunării, pentru care peștele reprezintă hrana lor “cea de toate zilele”), grădinăritul și viticultura (în mod deosebit pentru cei din Moldova, care și astăzi aprovizionează cu legume, fructe și zarzavaturi piețele agroalimentare din orașele din zonă, în special cei din Târgu Frumos – jud. Iași), agricultura, negoțul, diferite meșteșuguri. Amintim, ca o meserie tradițională, pictura icoanelor în stil bizantin.
Pictorii iconari și pictorii de biserici ruși lipoveni au reușit să transmită până în zilele noastre acest meșteșug. Gospodăria tradițională a rușilor lipoveni cuprinde: casa propriu-zisă, de obicei cu 3,4 camere de tip vagon, cu una sau două intrări, cu prispă, construită din chirpici (un fel de cărămidă din lut, paie și băligar), lemn sau ceamur (material de construcție obținut din lut frământat cu paie) și acoperită cu stuf sau draniță; bucătăria de vară, una sau mai multe magazii, grajdul și cotețul, cuptorul (“pecika”), baia de tip saună.
Baia este amplasată, de regulă, înspre grădină, având o încăpere numită predbannik (rostit pribanik), unde se face focul și unde te dezbraci înainte de a intra în baia propriu-zisă. În baie este o vatră din pietre, ce înconjoară cazanul cu apă, care urmează a fi încălzită, un pat din scânduri numit palok, pe care te întinzi pentru a te putea lovi cu măturica (venik) din rămurele cu frunze uscate de stejar sau mesteacăn. Măturica se opărește, apoi se aruncă apă rece pe pietrele încinse pentru a ieși aburi.
Referitor la portul rușilor lipoveni, acesta se păstrează, în special în unele localități din Dobrogea, doar când se merge la biserică. Este obligatoriu ca femeile să intre în lăcașul sfânt cu capul acoperit cu batic (de obicei înflorat), să aibă fusta lungă și largă legată cu un brâu special multicolor (pois), împletit din lână și cu ciucuri la capete, și bustul să-l aibă îmbrăcat cu o bluză cu mânecă lungă.
Părul femeilor măritate este împletit în două cozi acoperite sub batic cu kicika (o “tichie” specială), iar cele nemăritate își prind părul într-o coadă, fiind legată cu panglici multicolore. Bluzele și taioarele pot fi confecționate din același material din care este făcută și fusta. Femeile în vârstă poartă la biserică mătăniile – lestovka.
Bărbații trebuie să fie îmbrăcați pentru biserică cu cămăși cu mânecă lungă, legate la mijloc cu un brâu, și în pantaloni lungi.
Sursa: comunitatea românilor lipoveni din România
Sursa foto: comunitatea românilor lipoveni din România
Teolog prof.Zighi Visarion Isaac
Departament minoritati
#Grupul Iubim Brasovul
#Iubim_Braşovul
#TeleviziuneaGrupIubimBrasovul
#Business_Living_Grupul_Iubim_Brasovul