Ești aici
Home > Juridic > De Ziua Franței, Declaraţia dr. omului şi ale cetăţeanului

De Ziua Franței, Declaraţia dr. omului şi ale cetăţeanului

Începând cu anul 1880, Ziua Naţională a Franţei comemorează data de 14 iulie 1789 când a început Revoluţia Franceză prin căderea Bastiliei, închisoare politică. Deviza revoluţionarilor a fost „Libertate, Egalitate, Fraternitate“. 

Ideile revoluţiei franceze au ajuns şi în ţările române şi vor sta la baza mişcării lui Tudor Vladmirescu de la 1821 şi a paşoptişilor de la 1848-1849.

Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului este carta fundamentală prin care la data de 26 august 1789 au fost puse, în Franța, bazele democrației moderne. Ea are unele principii  regăsite şi în Constituţia SUA. Este unul dintre cele mai importante documente care au stat la baza concepţiei moderne despre drepturile omului pe care se clădeşte societatea modernă.

Declaraţia includea 17 articole împărțite în 3 categorii: drepturile oamenilor (francezi, străini sau dușmani) la art. 1-4, 7, 9 și 10, drepturi ale cetățenilor (cetățeni francezi), care reamintesc și întăresc libertățile civile – articolele 6 și 14 și drepturi ale societății la art.  13, 15 și 16:

Preambul: „Reprezentanții poporului francez, constituiți în Adunarea Națională, considerând că ignorarea, uitarea sau disprețuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirii poporului și ale corupției guvernelor, au decis să expună, într-o declarație solemnă, drepturile naturale, inalienabile și sacre ale omului, astfel încât această declarație, prezentă permanent la toți membrii corpului social, să le amintească fără încetare drepturile și îndatoririle lor; astfel încât actele puterii legislative și cele ale puterii executive, putând fi oricând comparate cu scopul oricărei instituții politice, să fie prin urmare mai respectate; astfel încât cererile cetățenilor, fondate de acum înainte pe principii simple și incontestabile, să se fondeze pe respectarea Constituției și a fericirii tuturor.

În consecință, Adunarea Națională recunoaște și declară, în prezența și sub auspiciile Ființei Supreme, drepturile următoare ale omului și cetățeanului: 

Articolul 1: „Oamenii se nasc și rămân liberi și egali în drepturi. Deosebirile sociale nu pot fi întemeiate decât pe utilitate publică.”

Articolul 2: „Scopul oricărei asocieri politice este conservarea drepturilor naturale și inalienabile ale omului. Aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea, dreptul la siguranță și la rezistență la opresiune.”

Articolul 3: „Principiul oricărei suveranități rezidă în principal în națiune; nici o entitate, nici un individ nu pot exercita o autoritate care nu emană în mod explicit de la ea.”

Articolul 4: „Libertatea înseamnă a face tot ceea ce nu produce rău altora: astfel, dreptul fiecărui om nu are limite, cu excepția acelora care asigură celorlalți membri ai societății exercitarea acelorași drepturi. Aceste limite pot fi determinate numai prin lege.”

Articolul 5: „Legea poate interzice numai acțiunile dăunătoare pentru societate. Orice nu este interzis prin lege nu poate fi împiedicat și nimeni nu poate fi obligat să facă ceva ce nu este prevăzut în lege.”

Articolul 6: „Legea este o expresie a voinței generale. Toți cetățenii au dreptul de a participa personal sau prin reprezentanții lor la conceperea sa. Aceasta trebuie să fie aceeași pentru toată lumea, indiferent dacă protejează sau pedepsește. Toți cetățenii, fiind egali în ochii legii, sunt la fel de eligibili pentru toate demnitățile, locurile și angajările publice, în funcție de capacitatea lor și fără a face altă distincție decât cea privitoare la virtuțile și talentele lor.”

Articolul 7: Un om nu poate fi acuzat, arestat, deținut decât în cazurile stabilite prin lege și după procedura prescrisă de aceasta. Cei care solicită, dau, execută sau fac să se execute ordine arbitrare trebuie pedepsiți; însă orice cetățean somat sau arestat în virtutea legii trebuie să se supună imediat; dacă opune rezistență, el se face vinovat.”

Articolul 8: „Legea nu trebuie să stabilească decât pedepse strict și evident necesare și nimeni nu poate fi pedepsit decât în virtutea unei legi stabilite și promulgate anterior delictului și aplicată legal.”

Articolul 9: „Orice om este presupus nevinovat până în momentul în care a fost declarat vinovat; dacă se consideră necesar să fie arestat, orice act de constrângere, în afara celor necesare pentru reținerea lui, trebuie să fie aspru pedepsit de lege.”

Articolul 10: „Nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile sale, fie ele chiar religioase, dacă manifestarea lor nu tulbură ordinea publică stabilită prin lege.”

Articolul 11: „Comunicarea liberă a gândurilor și opiniilor este unul din drepturile cele mai de preț ale omului; orice cetățean poate deci să vorbească, să scrie și să tipărească liber, în afara cazurilor prevăzute prin lege, în care va trebui să răspundă de folosirea abuzivă a acestei libertăți.”

Articolul 12: „Garantarea drepturilor omului și ale cetățeanului necesită o forță publică: această forță este instituită în avantajul tuturor și nu în folosul personal al acelora cărora le este încredințată.”

Articolul 13: „Pentru întreținerea forței publice și pentru cheltuielile administrative, o contribuție comună este indispensabilă. Aceasta trebuie să fie distribuită egal între toți cetățenii, în raport cu posibilitățile lor”.

Articolul 14: „Cetățenii au dreptul să constate ei înșiși sau prin reprezentanții lor necesitatea contribuției publice și s-o accepte în mod liber, să urmărească destinația care i se dă, să-i determine cuantumul, bazele, perceperea și durata.”

Articolul 15: „Societatea are dreptul să ceară socoteală oricărui funcționar public pentru modul în care își îndeplinește funcția.”

Articolul 16: „O societate care nu asigură garanția drepturilor și care nu statornicește separaţia puterilor este una lipsită de constituție.”

Articolul 17: „Proprietatea este un drept inviolabil și sacru, aşa că nimeni nu poate fi privat de ea, cu excepția cazurilor în care necesitatea publică, legal constatată, pretinde în mod evident acest lucru, și cu condiția unei juste despăgubiri prealabile.”

Puteți să cunoașteți legile accesând portalul legislativ. Cele mai importante acte normative sunt explicate pe înțelesul tuturor de către asociația VeDem Just pe site-ul organizației, pe contul de FB al proiectului de educație juridică și în cadrul aplicației pentru telefonul mobil Lege-n-Dar.

Eugen  Târnovan -Preşedinte CPMJ Brașov, CPMJ Brașov de pe lânga Curtea de Apel Brașov  partener si promotor al proiectului, Grupul Iubim Brașovul partener al proiectului

Articole similare

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Sus