Ești aici
Home > Artă și Tradiție > Un imens compozitor de Avangardă, Iannis Xenakis, sărbătorit la Centenarul nașterii sale.
Reflecții pe marginea Conferinței și Festivalului Internațional „De la Cochilia Hiperbolică la un Univers desfășurat. Diferite Registre de Alianță între elemente conceptuale extra-muzicale: Muzică, Matematică și Arhitectură”

Un imens compozitor de Avangardă, Iannis Xenakis, sărbătorit la Centenarul nașterii sale.
Reflecții pe marginea Conferinței și Festivalului Internațional „De la Cochilia Hiperbolică la un Univers desfășurat. Diferite Registre de Alianță între elemente conceptuale extra-muzicale: Muzică, Matematică și Arhitectură”

Un imens compozitor de Avangardă, Iannis Xenakis, sărbătorit la Centenarul nașterii sale.
Reflecții pe marginea Conferinței și Festivalului Internațional „De la Cochilia Hiperbolică la un Univers desfășurat. Diferite Registre de Alianță între elemente conceptuale extra-muzicale: Muzică, Matematică și Arhitectură”

România este o țară cu potențial cultural ridicat, însă acesta nu este întotdeauna scos la lumină. Aici s-au născut și au activat compozitori importanți de pe scena lumii − ce se întinde în lung și în lat (dinspre vârstinca Europă până în „Lumea Nouă” a continentului american) − și așișderea interpreți remarcabili, care aduc țării un plus de culoare, de frumusețe și de mândrie. De asemenea, Brașovul este un centru cultural de importanță majoră cu un istoric pe care și l-ar dori multe orașe să îl aibă. Câteva nume care au ridicat România pe trepte înalte ale muzicii internaționale sunt George Enescu, Sergiu Celibidache sau Haricleea Darclée, iar în șirul lung de personalități se încadrează și Iannis Xenakis, compozitorul atât de interesant despre care se vorbește (încă) prea puțin în țara noastră.
Iannis Xenakis s-a născut la 29 mai 1922 în orașul Brăila și a decedat la 4 februarie 2001 în capitala Franței. A fost compozitor, arhitect și matematician și inițiator al muzicii stohastice – o epistemă muzicală care reflectă (printre alte valențe) muzica electronică, și unde (dacă ne gândim la strategia componistică per se) calculatorul joacă un rol esențial, întreaga creație bazându-se pe sistemul matematic al calculelor de probabilitate.
Xenakis provine dintr-o familie înstărită de greci din Brăila, și-a făcut studiile de inginerie la Atena, a luptat în cel De-al Doilea Război Mondial în mișcarea de Rezistență Comunistă și s-a mutat la scurt timp după aceea la Paris, unde a trăit și a creat tot restul vieții.
Marcarea centenarului de la nașterea compozitorului a avut loc la Brașov, aici organizându-se un festival și o conferință internațională dedicate lui Xenakis, și care au reunit nume importante ale unor muzicieni eminenți din Europa. Aceștia au dezbătut și prezentat prin prelegeri de înaltă ținută ideația xenakiană sau au pus în act sonor, − au „interpretat” − lucrări ale compozitorului grec născut în România. Evenimentul a purtat numele de Conferința și Festivalul Internațional de Muzică Contemporană „De la Cochilia Hiperbolică la un Univers desfășurat. Diferite Registre de Alianță între elemente conceptuale extra-muzicale: Muzică, Matematică și Arhitectură” și s-a desfășurat în perioada 20-23 octombrie la Brașov și între 24-25 octombrie la Brăila. Organizatorul acestuia a fost Universitatea Transilvania din Brașov, având ca parteneri Filarmonica Brașov, fundația „Ana Silvestru Classics”, Asociația Culturală „Top Seven”, Ambasada Elenă la București, Uniunea Elenă din România – prin comunitățile Elenă din Brașov și Elenă din Brăila −, Camera de Comerț Eleno-Română, Institutul Cultural Român din București, Radiodifuziunea Română din București, Primăria Municipiului Brașov, Primăria Municipiului Brăila și Consiliul Județean Brăila.
Primul nume-reper de pe lista invitaților a fost chiar fiica compozitorului, doamna Mâkhi Xenakis. De asemenea, printre invitații speciali s-au aflat Mihu Iliescu, muzicolog, promotor al teoriilor lui Xenakis la Paris, Makis Solomos – recunoscut drept cel mai prolific analist și totodată biograf al compozitorului (de la Universitatea Paris 8). De la Universitatea Sorbonne a fost invitat Jean-Marc Chouvel, unul dintre discipolii lui Xenakis. Din Köln a fost prezent un muzicolog referențial pentru scena teoretizărilor avangardei anilor 50, Christoph von Blumröder ; s-au alăturat acestora Barbara Dobretsberger, profesor la Universitatea „Mozarteum” din Salzburg, Lukas Haselböck – muzicolog și compozitor activ la Universitatea de muzică din Viena, matematicianul și deopotrivă muzicologul Emanuel Amiot afiliat Universității din Toulouse, compozitorul Marios Elia Joanou prezent pe scene ale lumii ca promotor al conceptului de Polimedialitate – al cărui cap de pod a fost Xenakis însuși, − Benoit Gibson din Evora, Peter Hoffmann din Berlin, Peter Nelson din Edinburgh, Małgorzata Lisecka și Dariusz Brzostek din Toruń (Polonia), profesorul Teofil Mihăilescu și Fulvia Anca Constantin ambii activi la Universitatea „Transilvania” din Brașov. Lista invitaților ce au răspuns cât se poate de profesionist la articularea evenimentului se va completa cu Adrian Borza și Constantin Rîpă, compozitori și teoreticieni de la Academia „Gheorghe Dima” din Cluj, compozitorul Cătălin Crețu – reprezentant al Universității Naționale de Muzică din București − și cu gazda evenimentului, compozitorul Laurențiu Beldean de la Universitatea „Transilvania” din Brașov. De asemenea, au fost prezenți în săli de concert ca cea a Filarmonicii ori Aula „Magna” soliști de statură internațională precum Irmela Roelke − Berlin, Alfia Nakipbekova – Leeds, iar din orașul nostru artiști redutabili ca Mihaela Buhaiciuc, Noemi Karaksony, Corina Purcărea, Sandor Andrea, Iulian Rusu, Andrada Modiga, Gabriel Baciu, Ciprian Țuțu, Marius Modiga, Maria Rădulescu.
Festivalul a fost deschis cu un concert simfonic, joi, 20 octombrie, la Filarmonica din Brașov. Aici au avut cuvântul inaugural oficialități invitate precum Ministrul plenipotențiar Nicolaus Vlahakis, Consulul prim al Ambasadei Elene Dimitros Karakonstantis; s-au succedat pentru a adresa câteva cuvinte de „bun venit” inițiatorul festivalului, compozitorul Laurențiu Beldean ca purtător de cuvânt pentru Universitate și Ioan-Dragoș Dimitriu, directorul Filarmonicii din Brașov. În respectiva seară au fost prezentate publicului – sub bagheta dirijorului timișorean Gheorghe Costin – Rapsodia 1, Op. 11 (1903) de George Enescu, Pithoprakta de Iannis Xenakis (datată 1956), Pasărea de foc (1910) de Igor Stravinski și Mandarinul miraculos Op. 19 Sz. 73 (1924) de Béla Bartók.

Prelegerile au fost inaugurate vineri, în ziua a doua a festivalului, la Aula „Magna” a Universității Transilvania. Startul a fost dat prin câteva fraze de introducere ale lui Laurențiu Beldean, apoi al prof. Rucsanda Mădălina − decan al Facultății de Muzică din Brașov −, urmându-le cele ale reprezentanului principal al Ambasadei Elene, domnul Nicolaus Vlahakis și de asemenea cele ale doamnei Fulvia Constantin, organizator principal al evenimentului. În continuare au fost proiectate un film de scurt metraj creat exclusiv pentru Festivalul Brașovean și un documentar al canalului de televiziune Arte, ambele despre personalitatea lui Iannis Xenakis. După prelegeri ziua s-a încheiat cu recitalul de pian al Irmelei Rölke și al violoncelistei Alfiei Nakipbekova.

Sâmbătă s-a continuat programul prezentărilor, alături de un concert de muzică de cameră dedicat exclusiv lucrărilor lui Xenakis; s-au succedat: Mikka S având-o ca protagonistă pe Raluca Stratulat (vioară), Nomos Alpha – Alfia Nakipbekova (violoncel), Charisma – Alfia Nakipbekova (violoncel), Iulian Rusu (clarinet), Akanthos – Mihaela Buhaiciuc (soprană), Liliana Lazăr (vioară), Magdalena Suciu (vioară), Florin Craiu (violoncel), Simona Gurău (violă), Iulian Hășfăleanu (contrabas), Denisa Ifrim (flaut), Ionel Suciu (clarinet), Ana Silvestru (pian), Iulian Rusu (dirijor). Ziua s-a încheiat cu un concert la filarmonică −, de data aceasta unul electroacustic. În prima parte a concertului, publicul a putut asculta Gendy 3 de Iannis Xenakis în varianta prelucrată extensiv de compozitorul Peter Hoffmann (discipol al lui Xenakis și prezent în sală), și Steps de Adrian Borza, avându-l la bordul angrenajului complex al computerului pe compozitor însuși. În partea a doua a concertului s-a audiat I.X.@100 de Cătălin Crețu; acesta a fost prezent la masa de mixaj și în proximitatea computerului; în această piesă soprana Mihaela Buhaiciuc a pășit pe scenă cu o versiune inedită performativă; iar în încheiere a putut fi ascultată lucrarea Tekmerio de Laurențiu Beldean, în distribuție aflându-se Iulian Rusu (dirijor), Mihaela Buhaiciuc (soprană), Corina Purcărea (soprană), Sandor Andrea (narator), Noemi Karacsony (narator), Andrada Mureșan (alto), Gabriel Baciu (tenor), Ciprian Țuțu (bariton), Marius Modiga (bas), Ana Silvestru (pian midi), Răducan Nicușor (pian și clavecin), Maria Rădulescu (percuție), Laurențiu Beldean (computer).
Ziua de duminică a fost mai scurtă ca flux al evenimentelor la Brașov, desfășurându-se numai câteva ultime prelegeri și urmând la scurt timp – din fața Aulei „Magna” − plecarea spre Brăila.

În orașul natal al lui Xenakis, evenimentul a continuat luni, 24 octombrie, la Teatrul Maria Filotti, unde invitații au fost primiți cu căldură de autoritățile locale. Aici a avut loc un cuvânt de „Bun venit” prin care Comunitatea Elenă și Primăria din Brăila au salutat evenimentul. Și la Brăila Corpul diplomatic al Ambasadei Elene a fost prezent. A luat cuvântul Ministrul Plenipotential Nicolaus Vlahakis și a continuat cu un foarte scurt speech directorul Camerei de comerț Eleno-Română, doamna Ana-Maria Diaconescu. Mai departe, invitații au fost conduși spre casa natală a compozitorului Iannis Xenakis spre a citi inscripția de pe placa memorială la vedere – moment cred, unic, oferit prin evenimentul organizat de consorțiul brașovean-brăilean. În trecere s-a vizitat și Muzeul „Panait Istrati”.

Întoarcerea la teatrul „Filotti” a fost marcată de recitalul de muzică de cameră cu un program integral „Xenakis”, care a fost de altfel, ultima activitate efectiv artistică din cadrul festivalului. Aici s-au interpretat: Paille in the wind − Irmela Rölke (pian), Alfia Nakipbekova (violoncel), Akanthos – Mihaela Buhaiciuc (soprană), Liliana Lazăr (vioară), Magdalena Suciu (vioară), Florin Craiu (violoncel), Simona Gurău (violă), Iulian Hășfăleanu (contrabas), Denisa Ifrim (flaut), Ionel Suciu (clarinet), Ana Silvestru (pian), Iulian Rusu (dirijor), Charisma – Alfia Nakipbekova (violoncel), Iulian Rusu (clarinet). După aproximativ o oră a urmat – spre surpriza și destinderea invitaților – o croazieră pe Dunăre, cu nava „Ștefan cel Mare” și o cină deosebită festivă.
În concluzie, festivalul și conferința dedicate centenarului „Iannis Xenakis” reprezintă un pas important în cultura românească și totodată un pas spre promovarea acesteia pe plan internațional. Dacă Brăila a fost orașul natal al compozitorului, Brașovul s-a bucurat prin Universitate, prin sprijinul sponsorilor Brașoveni, respectiv al celor din București sau Zürich, al Autorităților, al Ambasadei și Comunității Elene să organizeze un eveniment de anvergură și să reunească personalități ale muzicii contemporane din Europa.

Menționez și că, prin acest moment, referențial, a fost inaugurată o Primă Ediție Brașoveană a unui Festival de Muzică Contemporană, noi, brașovenii aliniindu-ne acum, cu un sentiment de încredere, celorlalte orașe din România care dețin deja de multă vreme o astfel de manifestare artistică. În plus, un eveniment de acest gen plasează Brașovul pe harta muzicii și cercetării științifice europene – adică într-o lumină și mai strălucită decât cea de până acum − și oferă șansa de creștere a promovării culturii brașovene autentice, și a celei românești.

Bianca Man,
Universitatea „Transilvania”- Facultatea de Muzică din Brașov

Articole similare

Lasă un răspuns

Sus