„Tinere, ție îți zic, scoală-te!” (Duminica a XX-a după Rusalii – învierea tânărului din Nain)
Un convoi al morții, condus de un tânăr, urmat de mama lui și de ceilalți îndurerați de moartea lui și un convoi al vieții, având în frunte pe Hristos-Dumnezeu, Izvorul Vieții, se întâlnesc pe cale.
Mila lui Dumnezeu apare imediat. „Nu plânge! Nu plânge, mamă!” Dumnezeu este viața și învierea.
Și chiar de va muri cineva, va trăi!
Iar tânărul primește porunca de a se scula. Spre mirarea și teama celor prezenți.
Un tânăr a murit și a înviat.
Un tânăr înfășurat în giulgiul morții, cu toate visurile, speranțele și potențialul său, închise pentru totdeauna. Imaginea unei deznădejdi absolute.
Oare câți tineri nu se află, și astăzi, simbolic, într-un astfel de sicriu? Nu unul din lemn, ci unul de tristețe, de eșec, de dependențe, de singurătate, de presiune socială sau de lipsă de scop.
Nainul lumii de astăzi, în care mulți par a fi conduși pe ultimul drum de mama lor, de lumea aceasta văduvită de prezența lui Dumnezeu.
Dar același mesaj: „Tinere, ție îți zic, scoală-te!”, se aude și astăzi! Eu nevoie doar de atenție, de credință și curaj.
Scoală-te din moartea deznădejdii! Poate că ai eșuat la un test, la un examen, ai ratat o promovare, ai dezamăgit pe cineva. Lumea crede că te definesc aceste eșecuri. Scoală-te! Viața este mai mult decât ratările de moment. Urmează noi ocazii de a reuși.
„Înfrânt nu ești atunci când sângeri,
nici ochii când în lacrimi ți-s.
Adevaratele înfrângeri,
sunt renunțările la vis”. (Radu Gyr)
Scoală-te din moartea dependențelor! Fie ele de orice fel (alcool, fumat/vapat, validare socială…) Toate aceste lanțuri care te îngroapă în legături sufocante, se pot desface în Hristos, spre libertate.
Scoală-te din moartea trecutului! Greșelile, cu vina și rușinea lor, poate au adus depresii care te țin ancorat, blocat într-un trecut care îți controlează prezentul și șansa unui astăzi, șansa unei noi zile, cu alte alegeri și speranțe noi.
Scoală-te din teama viitorului! Neliniști, frici, stări de anxietate care te ucid înainte de a se petrece ceva concret. Cu ce mă voi îmbrăca, ce voi mânca, cu cine mă voi însoți, ce voi scrie la următorul test sau examen? Ce voi alege?
Același Hristos este Calea. Nu doar direcția, ci și însoțitorul și susținătorul pentru fiecare pas pe Cale
Această chemare la viață, la ridicare din tot felul de morți, răsună și astăzi, către toți tinerii, de toate vârstele.
Nu este doar o poruncă, este o chemare. O chemare la viață, la o nouă viață. Una a nădejdii, a credinței în posibilitatea de ridicare, de iertare, de transformare a eșecului în reușită.
O viață în Hristos, o înviere mărturisitoare, ca o trezire și a altor vieți.
Scoală-te!
