Ești aici
Home > Posts tagged "religie"

Fiți fără griji!

"Nu purtați grijă pentru viața voastră ce veți mânca și ce veți bea, nici pentru trupul vostru cu ce vă veți îmbrăca; oare nu este viața mai mult decât hrana și trupul decât îmbrăcămintea?" Evanghelia despre grijile vieții aduce la lumină esențele vieții și echilibrul pe care trebuie să-l păstrăm în

Sfântul

A vorbi despre sfințenie, într-o lume care nu mai crede nici măcar în normalitate, pare cam nerealist. Biserica sărbătorește, în prima Duminică după Rusalii, sfințenia. Primul efect al Pogorârii Duhului Sfânt este, astfel, deschiderea căii către sfințenie. „De acum și până-n veac!”. Nu doar pentru cei din momentul acela, ci pentru

Tatăl, Fiul și fiii

Învățăm rugăciunea Tatăl nostru de la cele  mai fragede vârste și ni se inserează în suflet credința că pe lângă părinții pământești, pe lângă un tată pământesc, avem și un Tată în ceruri. Al nostru, al tuturor. Ne considerăm fii ai lui Dumnezeu prin însuși faptul că existăm în această lume,

Eu sunt Lumina lumii!

După ce a deschis "ochii" duhovnicești ai samarinencei, arătându-Se ca Lumină a lumii, de data aceasta Mântuitorul deschide ochii trupești ai unui orb din naștere. Sigur că Hristos, Care este un generos, ca Dumnezeu ce Se află, nu se rezumă numai la nevoia trupească, ci dă "la pachet" și cealaltă vedere,

Vrei să fii fericit?

Putem spune că omul este o ființă aflată în căutarea fericirii. Ne împlinim sau ne ratăm viața în funcție de atingerea sau nu a acesteia. Vorbim deseori despre fericire, ca despre un deziderat al vieții, ca și cum ar fi o țintă de atins, un punct de bifat, un buton buton

Mi-e sete!

Dumnezeu cere apă de la om... El, Care a creat apele, Care a izvorât apă din piatră, Care a prefăcut apa în vin, Care a ținut ploaia, să nu cadă pe pământ timp îndelungat, Care a pornit apele de s-au făcut potop, însetează. Avea să mai strige o dată, mai târziu,

Vrei să te faci sănătos?

Nu am om! Doi slăbănogi: unul cu prieteni, altul fără.Ambii au fost vindecați de Hristos. Unul pentru credința celorlalți, altul, din mila lui Dumnezeu, văzând singurătatea sa. De ce, de 38 de ani, nu se găsise nimeni să-l ajute să intre la timp în apă, nu știm. Bănuim că nu încetase să

Surprins de bunătate

Ai fost vreodată surprins de bunătatea cuiva? Cum este când aștepți cu teamă și încordare o atitudine ostilă, respingătoare, reticentă, de reproș și primești bunătate, deschidere, înțelegere? Ne-am obișnuit să bănuim pe ceilalți de răutate. Poate pentru că noi înșine tindem să ne comportăm așa. O formă de apărare, posibil. O

N-am omorât pe nimeni!

Așa o fi. Dar ai înviat pe cineva? Azi sărbătorim învierea de dinainte de înviere. Cu numai opt zile înainte de învierea Sa, Hristos îl înviază pe Lazăr, prietenul Său. Da, sigur, pe el, că era prietenul Lui. Tot pe relații și aici, ar zice cineva. Dar, nu asta fac prietenii? Ne

Sus